Președintele Klaus Iohannis organizează marți, la ora 17.00, o ceremonie de semnare a decretelor de promulgare a legilor educației. La finalul evenimentului, președintele va vorbi despre parcursul legislativ al proiectului ”România Educată”, al cărui inițiator este.
Legile învățământului universitar și preuniversitar au trecut de votul Parlamentului pe 22 mai. Au fost adoptate în prima zi de grevă a profesorilor, care a durat mai mult de trei săptămâni.
Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituțională, de USR și Forța Dreptei, care au motivat că prevederile actului normativ ar limita dreptul la învățătură al copiilor şi ar încălca principiul egalității în drepturi. Judecătorii CCR au respins sesizările și au decis, în unanimitate, pe 21 iunie, că legile sunt constituționale.
Legile educației s-au desprins din proiectul ”România Educată”, lansat de Klaus Iohannis, în anul 2016.
„«România Educată» este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Demersul a fost proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii”, scrie Administrația Prezidențială.
Proiectele de legi ale educaţiei au fost adoptate de Guvern pe 29 martie şi votate de Parlament, în procedură de urgenţă.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, spunea, după adoptare, că noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării Legii învăţământului preuniversitar, ci cel mai devreme în 2027, dacă proiectul va fi adoptat în Parlament până la finele acestui an şcolar.
Anul 2023 nu este unul optimist cu bugetul alocat pentru Ministerul Educației. Deși, spun analiștii financiari, banii pentru Educație sunt mai mulți ca sumă efectivă – bugetul crescând de la 29,9 miliarde de lei (2,28% din PIB) în 2022 la 32,5 miliarde de lei în 2023 (2,1% din PIB) -, procentul din PIB primit de Ministerul Educației este printre cele mai mici din ultimii ani.
Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului – mai exact, pe locul 26 din 27, cu 3,6% din PIB – în ceea ce privește finanțarea învățământului.
Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este 2,1%. La rectificarea bugetară, din august, spre minister trebuie să ajungă încă 2,2 miliarde de euro, reprezentând creșterile salariale pentru personalul din educație, convenite în timpul grevei și adoptate prin OUG, pe 12 iunie.
Citește și: