MCV ridicat pentru România, la 15 ani de la intrarea în UE. Raportul Comisiei: „Tendința pozitivă în ceea ce privește eficacitatea investigării și a sancționării corupției confirmată în Raportul din 2022 privind statul de drept”

Comisia Europeană recomandă în ultimul raport MCV (Mecanism de Cooperare și Verificare) încetarea monitorizării României. Decizia vine după 15 ani de funcționare a acestui instrument prin care au fost monitorizate progresele făcute de țara noastră în reformarea justiției după aderarea la UE.

Mai exact, România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care poate fi oprit, monitorizarea putând continua în cadrul mecanismului privind statul de drept, se arată în raportul de marți al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare.

„Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete”

„Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a
îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.

Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”, se precizează în raportul Comisiei. 

Comisia notează și angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi de a lua măsuri suplimentare în cazul în care situația o va impune.

„În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt.

De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea”, mai notează Comisia Europeană, adăugând că „finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României”, se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat.

Legile Justiției, pe drumul cel bun!

Referitor la Legile Justiţiei, promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, oficialul european a spus că evaluarea CE şi a Comisiei de la Veneţia este că actele normative respective sunt în general ”în direcţia bună”.

„Au fost chestiuni, de exemplu răspunderea sau regimul disciplinar pentru judecători, care au fost corectate în aceste legi. Sunt de asemenea chestiuni organizatorice, cum ar fi cele privind inspecţia judiciară, care au fost îmbunătăţite. A existat o îmbunătăţire a transparenţei procedurii pentru numirea procurorilor din funcţiile de conducere.

Toate merg în direcţia bună. Am primit de asemenea un angajament la nivel înalt din partea autorităţilor române de a analiza recomandările suplimentare pe care le-ar putea avea Comisia de la Veneţia, incluse în opinia de vineri. Sunt câteva elemente despre care ei (Comisia de la Veneţia) consideră că ar trebui aliniate. Şi este ceva ce vom monitoriza cu cea mai mare atenţie”, a mai spus reprezentantul CE.

Marcel Ciolacu: „Acesta este al doilea şi cel mai mare obiectiv pentru România!”

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu afirmă marţi, pe Facebook, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV va fi ridicat pentru România. El a punctat că acest lucru este o veste extraordinară care vine de la Comisia Europeană, care confirmă că actuala coaliţie de guvernare este pe drumul corect şi că suntem şi mai aproape de aderarea la Schengen.

”Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV va fi ridicat pentru România! Este o veste extraordinară care vine astăzi de la Comisia Europeană şi confirmă că actuala coaliţie de guvernare este pe drumul corect în ceea ce priveşte reformele şi respectarea tuturor angajamentelor europene.

În pofida unor trompete politice care n-au ştiut decât să arunce cu noroi în permanenţă şi să submineze interesele noastre ca stat, am demonstrat că ideea de a forma o mare coaliţie de guvernare pentru a duce la bun sfârşit toate aceste lucruri care trenau de foarte mult timp a fost cea mai bună decizie pentru România şi pentru români”, mai spune Ciolacu.

UPDATE. Din informațiile Gândul, acest ultim raport MCV ar fi, de această dată, unul pozitiv pentru România. Comisarii europeni se află încă în dezbateri, marți fiind și ziua în care se aniversează 70 de ani de la înființarea Parlamentului European (PE).

Colegiul Comisarilor s-a reunit, marți, la Bruxelles, având pe ordinea de zi un raport preliminar privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul României, impus încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Surse de la Bruxelles susțin că, în draftul care urmează să fie discutat, s-ar propune înlocuirea MCV cu mecanismul comun de sancționare a statelor care nu respectă statul de drept.

Reamintim că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Autoritățile române pledează de ani buni pentru ridicarea MCV în cazul României, motivul fiind acela că este un instrument discriminatoriu în raport cu alte state UE.

Ciucă: „Putem avea în noiembrie un raport pozitiv pentru ridicarea MCV”

Premierul Nicolae Ciucă declara, în 13 octombrie, că Bruxelles-ul va renunţa la Mecanismul de Cooperare şi de Verificare pentru România în luna noiembrie, după adoptarea legilor justiției de către Parlament.

Avem această coordonare permanentă cu Comisia Europeană și sunt convins că odată ce vom aproba și vor fi promulgate legile justiției, putem ca în luna noiembrie să avem un raport pozitiv pentru ridicarea MCV”, spunea Nicolae Ciucă.

Primul-ministru afirma, după întâlnire la Bruxelles cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că sunt „perspective pozitive” astfel încât să fie ridicat MCV.

În ceea ce priveşte MCV, am avut discuţii care sunt legate de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile Justiţiei. Au fost discuţii tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei atât cu comisarul Reynders, cât şi cu doamna Jourova şi, de asemenea, sunt perspective pozitive astfel încât României să-i fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, declara premierul, la finalul vizitei făcute la Bruxelles.

Iohannis: „Este posibil să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept„

Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat optimist în privința ridicării MCV pentru România. Șeful statului afirma în iunie că Mecanismul de Cooperare şi Verificare ar putea fi ridicat până la sfârșitul anului.

Anunțul a fost făcut după discuțiile avute cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova. Șeful statului a subliniat atunci că ridicarea MCV va fi posibilă dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar codurile penale vor fi puse la punct.

Noi vrem să avem o justiţie independenţă, funcţională, care are nevoie de legi îmbunătăţite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă aşa se întâmplă, este posibil ca până la sfârşitul anului să se ridice MCV şi să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept, care a fost instituit pentru toate statele Uniunii”, spunea președintele Iohannis în marja participării la Summitul NATO de la Madrid.

Ce ar urma după ridicarea MCV?

După ridicarea MCV, România ar urma să intre sub mecanismul „Rule of law”, implementat recent de UE, un mecanism prin care este monitorizată respectarea statului de drept în toate țările membre.

Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Mecanismul de condiționalitate, în vigoare din ianuarie 2021, permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. O eventuală decizie de suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.