România, pe locul 2 în Europa la consumatori înşelaţi cu produse contrafăcute (STUDIU)
România (16 %) se află pe locul 2 în Europa la consumatori înşelaţi cu produse contrafacute, în urma Bulgariei (19 %) şi înaintea Ungariei (15 %), arată un studiu. Pe de altă parte, Suedia şi Danemarca prezintă cele mai mici valori din UE (2%, respectiv 3%).
Potrivit studiului „Cetăţenii europeni şi proprietatea intelectuală (PI)”, realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă greu să facă diferența între mărfurile autentice şi cele falsificate.
Studiul arată că aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induşi în eroare în sensul achiziţionării de produse contrafăcute, cu diferenţe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerţul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetăţenilor UE. De asemenea, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.
Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO şi OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice şi jucării, vin şi băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte şi chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea şi sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanţe chimice periculoase, precum şi la alte pericole.
Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei
Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele şi analgezicele, şi, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecţie şi măştile faciale, au adus în centrul atenţiei acest fenomen, în timp ce contravenienţii profită de nesiguranţa oamenilor faţă de tratamentele şi vaccinurile nou apărute.
În plus, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securităţii şi la pierderi financiare.
Pirateria digitală este, de asemenea, o piaţă profitabilă pentru contravenienţi. În cazul IPTV – conţinut televizat achiziţionat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câştigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conţinut şi întreprinderilor legitime.
Infracţionalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracţionale organizate şi tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere şi piraterie, precum şi alte infracţiuni, cum ar fi traficul de droguri şi de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.
Problema infracţionalităţii în domeniul PI
„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei şi un element cheie în redresarea noastră socială şi economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracţionalităţii în domeniul PI, odată cu apariţia unui număr tot mai mare de medicamente şi produse medicale contrafăcute care ameninţă şi mai mult sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activităţi ilegale, care necesită măsuri ferme urgente şi coordonate şi care a redevenit recent una din primele zece priorităţi ale UE în lupta împotriva criminalităţii organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.
Produsele contrafăcute implică şi daune semnificative pentru economia UE şi, în special, pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile şi drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susţine că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România. Astfel, întreprinderile care deţin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputaţiei lor (27 %) şi pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.
În prezent, mai puţin de 9% dintre toate IMM-urile din UE deţin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preţ pe PI, diferenţele sunt majore: IMM-urile care deţin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu deţin DPI, iar angajaţii lor câştigă salarii mai mari.
Programul „Ideas Powered for Business”
Pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la valoarea PI şi a ajuta IMM-urile să îşi valorifice competitivitatea pe piaţă, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această iniţiativă subvenţionează atât serviciile de evaluare a PI, cât şi 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor şi desenelor/modelelor industriale la nivel naţional, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să îşi dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.
EUIPO este o agenţie descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenţia gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) şi a desenelor şi modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecţie pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfăşoară şi activităţi de cooperare cu oficiile naţionale şi regionale pentru proprietate intelectuală din UE.
Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înfiinţat în 2009 pentru a sprijini protejarea şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi pentru a contribui la combaterea ameninţării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietăţii intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.