Cu ce avioane zboară premierii și șefii celor mai PUTERNICE state din lume. România, printre puținele țări europene care nu au AERONAVE OFICIALE
România a rămas fără nicio aeronavă oficială de mai bine de un deceniu, după o serie de dispute politice și decizii financiare blocate sau rămase în aer. Discuția privind oportunitatea ca statul român să achiziționeze o aeronavă pentru deplasările oficialilor a fost resuscitată în spațiul public după ce președintele Klaus Iohannis a ajuns la Tokyo cu un avion privat Boeing 737-900ER. GÂNDUL face o trecere în revistă a avioanelor prezidențiale cu care se deplasează înalții demnitari ai statelor europene, dar și cei ai marilor puteri la nivel global.
În prezent, președintele, premierul și demnitarii români care îi însoțesc în deplasările externe nu mai au la dispoziție un avion prezidențial sau unul VIP, cum era cunoscut cel închiriat de la Tarom înainte de tensiunile politice din 2012- 2013 între Palatul Victoria, condus atunci de Victor Ponta, și Palatul Cotroceni, în mandatul lui Traian Băsescu.
Discuția pe acest subiect a revenit în agenda publică recent, imediat ce presa a difuzat imaginile și estimările privind costul închirierii aeronavei private Boeing 737-900ER, aparținând companiei luxemburgheze Global Jet, cu care președintele Klaus Iohannis și prima doamnă Carmen Iohannis au zburat la Tokyo.
Administrația Prezidențială ar fi plătit peste 500.000 de euro pentru cele 24 ore de ore de zbor dus-întors, potrivit unor estimări bazate pe prețurile practicate de Global Jet.
România este printre puține state din Europa care nu au avioane pentru zborurile oficiale. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că, în opinia sa, este necesar ca statul român să facă o astfel de achiziție.
Întrebat dacă Administraţia Prezidenţială a cerut Guvernului o aeronavă oficială, ministrul Transporturilor a declarat că nu este la curent cu o asemenea cerere. „E posibil să fi fost dar nu ştiu în acest moment”, a declarat oficialul.
„La fel cum alte state din lumea aceasta au o aeronavă oficială, eu cred că şi statul român e necesar să aibă aşa ceva, care să deservească Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi celelalte instituţii, pentru că de foarte multe ori, poate e cazul şi acum, la această vizită (a preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia – n.r.), inclusiv dumneavoastră, presa, când mergeţi în anumite deplasări, cred că ar fi mult mai facil să se întâmple în mod organizat şi împreună cu toată delegaţia oficială. Îmi asum ceea ce spun, chiar dacă îmi voi atrage critici, eu cred că e un standard pe care trebuie să îl atingem şi noi şi e nevoie de aşa ceva”, a spus ministrul.
Cu ce avioane zboară premierii și șefii de stat în lume
Printre țările care au ales un un model Airbus, mai ales A319, ca aeronavă oficială sau ca parte din flota extinsă a înalților demnitari se numără mai multe state europene, dar și țări de pe alte continente, între care Albania, Armenia, Azerbaijan, Bhutan, Brazilia, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Germania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ungaria, Spania, Franța Bulgaria sau Venezuela.
Franța are o aeronavă Airbus A330, prețul estimat fiind de 230 milioane euro. Pe de altă parte, Emmanuel Macron călătorește și cu un avion privat de dimensiuni mai rezonabile. Este un Falcon 7x al constructorului francez Dessault (concurentul Bombardier). Acest acion este folosit pentru călătorii pe distanțe mai scurte, în general pentru călătorii în interiorul țării.
Bulgaria are în flota VIP și un Dessault Falcon 2000. Totodată, Belgia folosește un Dassault Falcon 900 și două Dassault Falcon 7X pentru familia regală și membri ai guvernului.
Și Ungaria are și două modele Dessault Falcon 7X, pe lângă cele două Airbus 319.
Polonia are cinci aeronave pentru transportul VIP, printre care două Boeing BBJ2, configurate special, un Boeing 737 – 800 NG și două Gulfstream G550.
Și Grecia are două aeronave Gulfstream pentru curse speciale.
Germania are în flota destinată înalților demnitari 15 aeronave, dintre care 2 Airbus A340 – 313 VIP, ce incluse celebra „Konrad Adenauer”, dar și șase modele Bombardier.
Președintele, oficialii Guvernului și ai Parlamentului din Croația folosesc un un model Challenger CL-604 configurat pentru VIP.
Ucraina, pe lângă modelul Airbus, are în flota oficială și două aeronave produse local, Antonov.
Air Force One este modelul Boeing 747-200B e creat pe bază de avion militar
Celebrul Air Force One al președintelui Statelor Unite este modelul Boeing 747-200B, iar flota oficială are două astfel de aeronave.
Avionul prezidențial american a fost creat pe bază de avion militar. Au fost făcute modificări pentru a permite avionului să fie mai eficient din punct de vedere al consumului de combustibil și să aibă o autonomie mai mare. Președintele Statelor Unite are în avionul său un spațiu de 370 de metri pătrați cu: dormitor, baie, sală de sport și birouri. În total, avionul președintelui poate găzdui confortabil aproximativ 100 de pasageri.
De fapt, acest avion a fost făcut în dublu exemplar dacă a existat o problemă cu unul dintre ele.
Drept urmare, flota prezidențială americană este estimată la 1 miliard de dolari. Este ușor de recunoscut cu steagul SUA care este desenat pe coada avionului.
Trei avioane A319 sunt și în flota Chinei, pe lângă opt Boeing 737-300, alte două model 737-700 și patru model 737-800, toate folosite de secretarul general al Partidului Comunist, președintele statului, de premier și de alți oficiali guvernamentali, conform datelor recente.
Lux faraonic în avionul prezidențial al lui Putin, Ilyushin Il-96-30
Ilyushin Il-96-30 este numele avionului prezidențial rus. Într-adevăr, Vladimir Putin, călătorește cu acest avion, însă flota prezidențială are două aeronave. Interiorul acestora este descris ca fiind ieșit din comun. Există finisaje aurii, marmură și tapiserii pe perete. Putin are și în escadrilă mai multe elicoptere care îi permit să se deplaseze rapid în caz de urgențe sau zboruri interne (elicopterul poate fi destinat și armamentului).
Avionul liderului chinez Xi-Jinping
Șeful Republicii Populare Chineze nu are propriul avion privat. Într-adevăr, în urma unui ordin către compania Delta de a achiziționa un Boeing pentru liderul său, China a acuzat, la livrare, o serie de defecte mai mult sau mai puțin normale, potrivit aeroaffaires.com. Chinezii acuză o tentativă de spionaj a americanilor. Drept urmare, Xi-Jinping, atunci când călătorește, folosește un avion de linie aparținând Air China. Aeronava este examinată cu câteva săptămâni înainte de călătorie pentru ca echipa tehnică a flotei prezidențiale să se asigure că zborul decurge fără probleme. Apoi interiorul avionului este modificat pentru a găzdui un dormitor, o sală de ședințe și un birou. După ce călătoria este finalizată, aeronava este readusă la starea inițială pentru a fi returnată la Air China pentru reluarea zborurilor comerciale. Această aeronavă este folosită și în aeronavele civile astăzi.
De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom
În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.
„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.
Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.
Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.
Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui
Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.
În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.
La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.
Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.
În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.
Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.
Citește și:
FOTO | Cum arată avionul cu care a călătorit președintele Klaus Iohannis în Asia