România sărbătoreşte 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. La ședința solemnă a participat și Ministrul francez al Afacerilor Externe

România sărbătoreşte 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, miercuri, într-o şedinţă solemnă, în cadrul căreia premierul Nicolae Ciucă a ținut un discurs în fața miniștrilor. La eveniment a participat și ministrul pentru Europa şi Afaceri externe al Republicii Franceze, Jean-Yves Le Drian.

Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, miercuri, la Bucureşti, că una dintre cele mai mari provocări este „restabilirea unei relaţii de stabilitate şi predictibilitate cu Rusia”.

Oficialul francez a fost prezent la şedinţa solemnă a Parlamentului României, dedicată împlinirii a 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

ACTUALITATE Ce este și cum se manifestă GLOSOFOBIA. Ce spun specialiștii

17:28

ACTUALITATE Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru nimic care ține de EXTREMISM” / „Mulți preoți, PROPAGANDIȘTI politici contextuali”

17:26

„În opinia mea, una dintre cele mai mari provocări cu care trebuie să ne confruntăm împreună este restabilirea unei relaţii de stabilitate şi predictibilitate cu Rusia. Aceasta este, fără îndoială, provocarea unei generaţii. Dar este, în acelaşi timp, o provocare urgentă. Pentru că este din ce în ce mai clar, de câţiva ani şi astăzi şi mai mult, că vecinul nostru rus a ales să se comporte ca o putere a dezechilibrului”, a declarat şeful diplomaţiei franceze.

La finalul reuniunii, va avea loc inaugurarea unei expoziţii tematice, prezentarea şi semnarea panoului filatelic aniversar de către preşedinţii celor două Camere şi ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe.

Alocuțiunea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la Ședința solemnă dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

„Ședința solemnă de astăzi este un moment important de bilanț și perspectivă. Cei 15 ani de la aderarea României au echivalat cu transformări semnificative în beneficiul cetățenilor noștri. De asemenea, a fost o perioadă în care am înțeles importanța și am susținut o Uniune Europeană puternică, solidară, coezivă. România și-a dorit să intre în Uniune și a fost primită ca urmare a voinței românilor, care și-au dorit democrație, libertate, economie de piață, atunci când au ieșit în stradă pentru a răsturna regimul totalitar comunist.

Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment definitoriu al existenței sale dacă privim experiența recentă determinată de pandemia de Covid-19 sau ambițiile legate de tranziția ecologică și digitală. Aș putea spune că este un moment important nu doar pentru relansarea proiectului european după dificultățile generate de criza sanitară, ci și un context de turnură către ceea ce va trebui să fie Europa viitorului: conectată, ecologică, inovatoare. Sunt profund convins că acest semestru al Președinției franceze a Consiliului UE va contribui la consolidarea inițiativelor noastre comune necesare creșterii rezilienței Uniunii Europene și pregătirii acesteia pentru economia viitorului.

Anul acesta a debutat cu o serie de evoluții îngrijorătoare în Vecinătatea Uniunii Europene. Suntem martorii unui narativ pe care îl credeam o manifestare a secolelor trecute: sfere de influență, negarea dreptului suveran al statelor de a își alege alianțele din care doresc să facă parte. Aceste atitudini, declarații și posturi de forță ne confirmă, o dată în plus, două lucruri. În primul rând, stabilitatea, prosperitatea și securitatea României sunt garantate prin apartenența noastră la UE și NATO. În al doilea rând, unitatea și solidaritatea europeană și transatlantică sunt unica opțiune viabilă pentru a putea gestiona eficient provocările și a valorifica oportunitățile. Uniunea și parteneriatele sunt răspunsul!

Uniunea Europeană a fost o opțiune fără echivoc a cetățenilor români, confirmată prin orientarea pro-europeană constantă a opiniei publice. Înainte de aderarea la UE, această opțiune europeană reflecta dorința românilor de a fi parte a spațiului de valori și prosperitate al Uniunii. După aderare, europenismul României a fost consolidat de experimentarea directă de către cetățeni a beneficiilor concrete ale apartenenței la UE.

Expertiza și finanțarea europene şi-au pus indisolubil amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii românești sau despre participarea la proiecte de cercetare. Mai mult decât atât, milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor românești sunt operate către state membre UE. Piața Unică europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene. Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus.

După aderarea la UE, Produsul Intern Brut al României s-a triplat (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei).

În calitatea sa de membru al Uniunii Europene, România nu este numai beneficiar al prosperității economice generate de cadrul european, ci are astăzi șansa de a contribui direct la conturarea politicilor europene și la construcția unui viitor al Uniunii. Dezbaterile în desfășurare din cadrul Conferinței privind viitorul Europei ne confirmă că cetățenii români, la fel ca majoritatea cetățenilor europeni, doresc mai multă Europă și mai multă convergență în dezvoltarea sa.

Unitatea în protejarea valorilor europene, în promovarea elementelor fundamentale ale democrației și statului de drept în Uniune și în vecinătatea acesteia, este esențială pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor. De asemenea, obiectivele vizând o Uniune mai puternică pot fi atinse doar prin manifestarea unei veritabile solidarități și unități europene.

Doamnelor și domnilor,

La 15 ani de la aderarea la UE avem o nouă perspectivă determinantă pentru viitorul României. Avem oportunitatea de a recupera în dezvoltarea de infrastructură care să asigure conectarea fizică a României la rețelele de transport europene. Avem șansa unor progrese importante în sfera digitalizării, a educației și pentru oferirea unor servicii de sănătate de calitate. Avem și posibilitatea de a avansa către decarbonizarea economiei, prin investiții în tehnologii cu emisii reduse de CO2. Într-adevăr, prin aceste reforme și investiții România poate să garanteze o dezvoltare incluzivă, de care să beneficieze pe termen mediu și lung toți românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României. În același timp, avem datoria să ne asigurăm că aceste schimbări sunt implementate de o manieră echilibrată și justă, cu luarea în considerare a realităților și provocărilor cu care se confruntă astăzi cetățenii noștri.

Pentru a implementa reforme și investiții, România va beneficia, în perioada 2021-2027, de aproape 80 de miliarde de euro prin intermediul celor două mari instrumente agreate la  nivelul Uniunii Europene: bugetul multianual pe 7 ani (2021-2027), respectiv Planul European de Redresare/ Next Generation EU (NGEU).

Totodată, acțiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru principiile și valorile înscrise în Tratatele UE, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european, în general.

Participarea directă la UE, în calitatea de stat membru, ne-a reconfirmat și faptul că solidaritatea şi unitatea sunt un parcurs cu dublu sens. Prin exercitarea Președinției Consiliului UE în 2019, România a confirmat că are maturitatea necesară de a susține, promova și ghida Uniunea în atingerea obiectivelor sale strategice. Declarația de la Sibiu a reușit, de asemenea, sa contureze liniile strategice pentru evoluția Uniunii, confirmând ambiția pentru a avansa proiectul european. În egală măsură, pregătirea pentru aderarea la Spațiul Schengen, ca și obiectivul de integrare în Zona Euro,  sunt contribuții directe la aprofundarea integrării europene.

România continuă să rămână angajată în sprijinirea activă a obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Aceasta este şi o așteptare confirmată în cursul dezbaterilor recente la nivel național în contextul Conferinței privind viitorul Europei, care evidențiază nevoia de unitate si convergență în UE. Este imperativ să răspundem așteptărilor cetățenilor prin inițiative și soluții concrete, la nivel european.

Acest lucru mă determină să reamintesc aprecierile europene ale lui Robert Schuman, părinte fondator al Europei unite și ministru de externe al Republicii Franceze: “Lecțiile dure de istorie m-au învățat [ …] să mă feresc de improvizațiile pripite, de proiectele prea ambițioase; dar m-au învățat și că atunci când o judecată obiectivă, matură, bazată pe realitatea faptelor și a interesului superior al oamenilor, ne conduce la inițiative noi, chiar revoluționare, este important – chiar dacă acestea contravin obiceiurilor consacrate, antagonismelor seculare și vechilor rutine – să rămânem fermi și să perseverăm”.

Doamnelor și domnilor,

Forța Uniunii Europene și a României, ca stat membru, este determinată și de capacitatea sa de a-și proiecta valorile și de a consolida parteneriatele în vecinătatea sa. Ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune, suntem pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană.

În egală măsură, sunt convins că UE și statele sale membre trebuie să continue să lucreze cu partenerii strategici – state și organizații, cu care avem în comun valori și cu care împărtășim obiectivul unei societăți echitabile și durabile, fundamentată pe democrație, drepturile omului, stat de drept și economie de piață. Avem nevoie de aceste parteneriate, inclusiv pentru a capacita Uniunea să proiecteze mai departe modelul său de dezvoltare, care a generat prosperitate şi stabilitate mai mult de 50 de ani şi care continuă să rămână valid.

În concluzie, parcurgem momente istorice din toate punctele de vedere: tehnologic, social, securitar. Traversăm provocări fără precedent, fie că vorbim de pandemie sau de impactul transformărilor digitale. Prezentul necesită o atenție particulară, pentru că ne definește viitorul. În același timp, trebuie să învățăm din erorile trecutului pentru a creiona un viitor mai bun, iar Uniunea Europeană are forța intrinsecă de a asigura o perspectivă de creștere și stabilitate pentru generațiile viitoare. Pentru aceasta, avem nevoie de aportul tuturor statelor membre UE, de unitate și solidaritate. Însă, mai cu seamă, este nevoie de păstrarea valorilor democratice ale Uniunii, care sunt fundamentul păcii, securității și prosperității noastre comune. Acest lucru nu trebuie uitat. Valorile Uniunii trebuie să reprezinte punctul de gravitație al acțiunilor noastre prezente și viitoare.

Aș dori să închei acest mesaj cu reflecția unui mare promotor român al unității europene. Politicianul şi diplomatul Grigore Gafencu scria în Jurnalul său din 1941-1943 – la un moment de mare răscruce pentru continentul nostru:  „ Europa e trecutul nostru; ea trebuie să fie şi viitorul. Ea cuprinde o idee de unitate, după cum cuprinde o idee de diversitate şi de echilibru”. Vă mulțumesc!”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Autor

Alexandru Tosa

Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, Alexandru Toșa a debutat în presă în 2020. Începând din mai 2021 face parte din echipa ... vezi toate articolele