România și Bulgaria rămân momentan în afara Spațiului Schengen, după ce Austria și Olanda s-au opus aderării celor două țări în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi.
Austria s-a opus aderării ambelor țări, în timp ce Olanda s-a împotrivit doar aderării Bulgariei, dar cum candidaturile Bucureștiului și Sofiei au venit „la pachet”, decizia Olandei a afectat, practic, și România.
Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse de la Bruxelles.
În schimb, candidatura Croației a fost acceptată, astfel că această țară va deveni membru Schengen de la 1 ianuarie 2023.
„Țările UE au votat acum în favoarea cererii Croației de a adera la spațiul Schengen. Acest vot a fost separat de cel pentru Bulgaria și România. Înțeleg că acele voturi (cele pentru România și Bulgaria, n. red.) vor aduce un rezultat negativ. Croația va intra în spațiul Schengen începând cu 1.1.2023”, transmite pe Twitter jurnalistul Jack Parrock, aflat la Consiliu.
BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.
That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.
I understand those votes will return a negative result.
Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.
— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022
Potrivit unor surse, președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene susține în continuare aderarea României și Bulgariei, iar cele două țări au încă o șansă: să solicite un vot pe 15 decembrie, în Consiliul European. Ministrul ceh de Interne a explicat că nu a fost posibilă decuplarea României de Bulgaria în acest moment.
Ministrul ceh de Interne și comisarul european Ylva Johansson au anunțat la finalul Consiliului JAI că România nu a intrat în Schengen pentru că nu a întrunit unanimitate.
„Din punctul meu de vedere, România și Bulgaria erau gata să fie membre Schengen. Mulțumesc celor două țări pentru tot ce au făcut în ultimele două luni. Sunt convins că timpul lor va veni curând”, a declarat Vit Rakusan, ministrul ceh de Interne.
„Cu siguranță dorim, de asemenea, să avem și o definiție a priorităților președinției suedeze. Ei își vor prezenta propriile priorităţi, iar noi, ca şi preşedinţie cehă, îi vom sprijini special pe acest tip de prioritate şi anume mărirea Schengen pentru România şi Bulgaria, care să reprezinte şi realitatea factuală a priorităţilor noastre. Încă o dată, mulţumesc tuturor colegilor din Bulgarai şi România, cu care am avut o colaborare foarte puternică şi vă spun sincer îmi pare rău. Îmi pare rău că nu am reuşit acest lucru ca un succes al preşedinţiei cehe”, a mai spus acesta.
Și Ylva Johansson s-a declarat dezamăgită de rezultat, iar aceasta a adăugat că, din punctul său de vedere, ar fi o surpriză ca situația să se schimbe pe 15 decembrie.
„Meritați să fiți membri deplin ai zonei Schengen, aveți sprijinul deplin al majorității țărilor UE și al Comisiei Eupene, suntem dezamăgiți pentru România și Bulgaria”, a transmis comisarul european.
Ylva Johannson a declarat că votul de joi face UE „mai slabă”.
„Aş fi surprinsă dacă s-ar schimba ceva la Consiliul European, dar voi sprijini fiecare pas care este necesar pentru a permite Bulgariei și României să intre în Schengen. Așteaptă de atât de mult timp. Cetățenii români și bulgari merită, merită să facă parte pe deplin din zona Schengen. Orice pași care s-ar putea întreprinde îi voi face, dar chiar am crezut că vom avea o decizie astăzi din acest punct. Astăzi este o zi a dezamăgirii pentru mine, dar vom face pașii următori ca acest lucru să nu se mai întâmple.
Am închis acum 2 ani mecanismul MCV cu Bulgaria, acum 2 ani. Nu mai există un MCV pentru Bulgaria. Acest lucru a fost închis și finalizat acum 2 ani. Cu siguranță voi fi în dialog cu toate statele membre, pentru că a fost un sprijin extrem de puternic din partea a 26 state membre pentru România și 25 de state membre pentru Bulgaria. Deci eu cred, că trebuie să trecem și peste aceste ultime obstacole”, a mai spus Johansson.