Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în vizor afacerile de pe platformele de anunţuri. Sunt vizați cei care vând pe internet fără să fie înregistraţi şi fără să plătească taxe, dar şi cei care au bani nedeclaraţi pentru astfel de cumpărături.
Curierii, care s-au transformat în agenţii Fiscului, la început de an, raportează către autoritatea fiscală toate coletele plătite ramburs, atât cash, cât şi card.
Dacă produsele sunt plătite la livrare, curierii sunt obligaţi să raporteze la ANAF date referitoare la expeditor, destinatar, adresa şi valoarea bunului livrat pentru că Fiscul nu vrea să piardă urma banilor.
„Normal că îţi îngreunează activitatea sau trebuie să angajezi oameni în plus ca să poţi să execuţi ce ţi se cere. Din septembrie, anul trecut, a fost anunţată acestă lege, din noiembrie trebuia pusă în aplicare, dar aşa se întâmplă la noi în România, abia din ianuarie am început să raportăm. Fiscul e cu ochii şi pe cei care cumpără lucruri scumpe”, a declarat pentru Observator TV Silvia Duţă – administrator firmă de curierat.
Doar în luna ianuarie a acestui an, cele 18 firme de curierat din România au raportat aproape 10 milioane de livrări cu plata în sistem ramburs.
În România, peste 60% din numărul total de plăţi ramburs se fac cu bani cash. ANAF a luat la ochi şi creatorii de conţinut, pe cei care folosesc aplicaţiile de delivery şi pe cei care fac tranzacţii cu criptomonede.
Potrivit sursei citate, vizate de măsura ANAF sunt persoanele care vând diverse produse pe platformele de anunţuri şi care nu-şi plătesc dările la stat. Fiscul e cu ochii şi pe cei care cumpără lucruri scumpe şi care pot fi suspecţi de evaziune fiscală.
„Statul are nevoie de bani ca de aer, iar faptul că a pornit pe urmele tuturor celor care fac mici afaceri denotă acest lucru. Este doar o acţiune de imagine, menită să-i determine pe cei care fac astfel de afaceri să îşi declare veniturile. Nu din tranzacţiile online, din vânzările de parfumuri, haine şi bunuri second hand şi din activitatea bloggerilor va reuşi statul să îşi acopere deficitul bugetar tot mai mare, ci din reducerea marii evaziuni fiscale”, a precizat Adrian Negrescu, consultant economic.