EXCLUSIV | Românii au printre cele mai mici salarii din UE, dar plătesc printre cele mai mari prețuri la electricitate. ”Suntem țara cu cea mai mare sărăcie energetică”
Deși România a fost una dintre primele țări din Uniunea Europeană care a plafonat prețul la energie electrică, a ajuns în grupa țărilor UE cu cele mai mari creșteri ale prețului la energie electrică pentru populație. Asta pentru că plafonarea prețurilor la electricitate s-a produs pe grupe de consum, iar România este printre puținele țări care nu și-a redus fiscalitatea din energie. Analiștii economici spun că România are, de fapt, cea mai mare sărăcie energetică dintre toate țările UE, dacă se face o raportare a prețului mediu al energiei la salariul minim brut din toate statele europene, iar viitorul nu poate fi privit optimist.
- România a avut o creștere de 55% a prețului la electricitate pentru consumatorii casnici în primul semestru din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021. Creșteri mai mari decât România au avut doar Cehia (62%), Letonia (59%) și Danemarca (57%), în timp ce Estonia a avut aceeași majorare ca și România (55%). Majorări ale prețurilor la energie electrică au fost în 22 de state din UE, potrivit ultimelor date Eurostat.
- Cinci țări din UE au avut scăderi ale prețurilor la energie electrică: Țările de Jos (-54%), Slovenia (-16%) și Polonia (-3%), unde se acordă subvenții guvernamentale, Portugalia și Ungaria (-1%), în țara vecină României fiind prețuri reglementate.
- Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au crescut de la 22 euro la 25,3 euro/100 kWh în primele șase luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2021. Din prețul energiei electrice, 24% reprezintă acum taxe și accize.
Creșterea prețului la energie are un efect mai puternic pentru români comparativ cu celelalte state din UE aflate în top 5 majorări, pentru că în România salariile sunt mult mai mici. Salariu minim brut în România este de 2.550 de lei, care înseamnă 520 de euro, dar puțin peste 300 de euro net, adică bani în mână. În timp ce în Cehia, salariul minim este peste 660 de euro, în Estonia depășește 650 de euro, iar în Danemarca, unde salariul nu este stabilit oficial la nivel de stat, cele mai mici salarii pot depăși 1.700 de euro pe lună.
Salarii mai mici decât România au doar Bulgaria, cu 332 de euro și Letonia, cu 500 de euro. La polul opus sunt Luxemburg, cu un salariu minim de peste 2.600 de euro, Irlanda și Țările de Jos, cu peste 1.700 de euro, Belgia, Germania și Franța, cu peste 1.600 de euro.
Românii plătesc acum un preț plafonat la energie electrică în funcție de consum. Pentru un consum lunar sub 100 kWh se plătește un preț de 0,68 lei/kWh, iar pentru un consum de până la 255 kWh, costul pe kWh este de 0,80 lei. Potrivit estimărilor, aproximativ 90% dintre români au un consum sub 255 kwh/lună.
În ultimele zile, s-a vehiculat o posibilă schimbare a schemei de compensare a prețurilor la energie, nu în funcție de plafon, așa cum se aplică acum pentru toți consumatorii, ci în funcție de venituri pe fiecare membru de familie, ceea ce ar face ca facturile să fie mai mari cu aproximativ 50% pentru mulți dintre beneficiarii actuali. Scenariu unei creșteri de la 0,68 lei/kWh, prețul plafonat din prezent pentru un anumit consum, la 1,2-1,3 lei/kWh nu a fost însă confirmat oficial.
Guvernanții iau în calcul compensări în funcție de venituri, inclusiv plata pe card a unor sume care să acopere o parte din facturile la energie și gaze.
În condițiile în care peste 3,5 milioane de pensionari, adică peste 70%, sunt la limita sărăciei, iar mai bine de un milion de angajați primesc lunar un salariu de doar 1.500 de lei, pentru mulți dintre români va fi o problemă să treacă fără datorii peste iarna din acest an. Asta în condițiile în care creșterea accelerată a prețurilor, în special la energie, carburanți și alimentele de bază, a dus inflația la aproape 16%, cea mai mare din ultimii 19 ani.
”Avem consumatori care plătesc al zecelea cel mai scump preț din UE”
Analistul financiar Petrișor Peiu susține că datele nu sunt favorabile, iar viitorul nu poate fi privit optimist, în condițiile în care România are deficit de electricitate și trebuie să importe.
La energie electrică, avem consumatori români care plătesc al zecelea cel mai scump preț din Uniunea Europeană în valoare nominală și al doilea cel mai scump preț la paritatea puterii de cumpărare. Firmele românești plătesc a patra cea mai scumpă electricitate din Uniunea Europeană. Datele nu ne sunt favorabile.
În ceea ce privește viitorul, nu avem cum să fim optimiști, pentru că plecăm de la faptul că avem un deficit important de electricitate. Trebuie să importăm electricitate și avem și un deficit de gaze, care este destul de mare pe fondul unei producții în scădere. În teorie, toată lumea are idei bune.
Până una alta, Europa are prețuri foarte mari, mai mari și decât Asia de Sud-Est, care este lipsită total de resurse energetice. Una este ce declarăm pe la forumuri, alta este să vedem ce putem face”, a spus, pentru Gândul, Petrișor Peiu.
„Prin măsurile din ultimul an, ne-am sinucis din punct de vedere economic”
Analistul economic Adrian Negrescu susține că economica a intrat deja într-o zonă de insolvență.
Noi, prin măsurile luate în ultimul an, prin aceste trei ordonanțe de urgență, nu am făcut altceva decât să ne sinucidem din punct de vedere economic. Ne-am tăiat craca de sub picioare.
Să nu uităm un lucru esențial: 80% din energie și gaze le producem în țară, cu firme de stat. Practic, ne-am crescut singuri prețurile din zona de energie și acum tragem ponoasele. Economia a intrat într-o zonă de insolvență”, a precizat, în exclusivitate pentru Gândul, consultantul economic Adrian Negrescu.
„România are cea mai mare sărăcie energetică dintre toate țările Uniunii Europene”
Și expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că, în ultimele luni, criza energetică nu a fost bine gestionată.
Făcând o coroborare între prețul mediu al energiei electrice pe primul trimestru al anului 2022 și venitul salarial minim brut din toate țările europene, România este țara care prezintă cea mai mare sărăcie energetică dintre toate țările Uniunii Europene, plecând de la acest indicator. Din acest punct de vedere, cred că datele arată situația dezastruoasă pe care politicile privind criza energetică le-au creat”, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță.
CITEȘTE ȘI: