Ministerul Afacerilor Externe estimează că la alegerile din 5 și 6 decembrie, pentru desemnarea reprezentanților în Senat și Camera Deputaților, ar putea fi organizate în străinătate, sub rezerva deciziilor în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19 aproximativ 760 de secții de vot. Numărul este cu aproape 10% mai mic decât cel al secțiilor organizate pentru alegerile prezidențiale din 2019, când sute de mii de români au mers la urne la cele 835 de secții deschise.
Pe baza propunerilor preliminare avansate de misiuni, Ministerul Afacerilor estimează că vor fi organizate în total un număr de secții apropiat celor de la alegerile prezidențiale, respectiv aproximativ 760 față de 835 organizate la alegerile prezidențiale din 2019, se arată în informarea MAE privind pregătirea exercitării dreptului de vot în străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020.
Documentul, semnat de ministrul Bogdan Aurescu, este datat în 19 octombrie și a fost prezentat în ședința de Guvern din această săptămână.
Conform rezultatelor demersurilor minisiunilor diplomatice până la acea dată, în comparație cu alegerile prezidențiale din anul 2019, în statele cu comunități semnificative de români se au în acest moment în vedere următoarele propuneri de număr de secții de votare:
Până la data de 19 octombrie 2020, existau propuneri complete, din punctul de vedere al documentației, pentru înființarea a 355 secții de votare, care urmează să fie transmise către AEP. Termenul limită pentru transmiterea tuturor propunerilor de secții de votare către AEP este de 16 noiembrie 2020, iar lista finală va fi comunicată în 18 noiembrie, după cum preciza MAE într-un răspuns la solicitarea Gândul.
În documentul transmis Guvernului, ministrul Bogdan Aurescu detaliază demersurile făcute pentru identificarea spațiilor și pentru obținerea acordulul statelor în care locuiesc români pentru organizarea secțiilor în contextul pandemic actual.
În informare este menționat faptul că există o serie de state, inclusiv dintre cele cu comunități de români, care au transmis misiunilor diplomatice ale României acordul de principiu sau preliminar pentru organizarea de secții de votare pe teritoriul lor. Aceste acorduri preliminare sunt condiționate de mai mulți factori, precum luarea în considerare a evoluției situației epidemiologice, stabilirea detaliilor finale privind organizarea alegerilor și/sau implementarea și respectarea strictă a tuturor măsurilor de protecție și siguranță sanitară valabile în statul de reședință, respectiv sub rezerva introducerii unor noi măsuri de siguranță sanitară, dacă evoluția pandemiei o va impune. Sunt de menționat dintre acestea: Australia, Austria, Belgia, Italia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Spania, SUA, Ungaria, Turcia. De asemenea, există state unde în mod tradițional autoritățile nu permit organizarea de secții de votare decât în sediile misiunilor (ambasade sau consulate), de exemplu Canada și Cehia.
Mai mult, MAE face referire la cele mai recente decizii din multe state europene în ceea privește impunerea unor măsuri restrictive, ceea ar putea afecta demersurile electorale.
„Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivelul multor state, îndeosebi din Europa, a determinat autoritățile străine competente să impună noi restricții care vor afecta – dacă vor fi în vigoare și la momentul desfășurării alegerilor – procesul de votare. State precum Cehia, Olanda, Spania, Suedia au impus unele restricții de circulație. Situația este încă volatilă și în alte țări și chiar dacă reprezentanțele din străinătate au obținut acordurile necesare și au și încheiat formalitățile necesare în vederea organizării localurilor de vot, nu pot fi excluse situații ca pe fondul pandemiei să existe necesitatea de renunțare la unele secții”, a transmis MAE, care a dat patru exemple din Europa:
În total, aproximativ 43.000 de români din diaspora au trimis cereri de înscriere pentru vot la alegerile parlamentare, care sunt organizate în afara granițelor în 5 și 6 decembrie.
În ceea ce privește numărul românilor care au optat prin corespondență, acesta este apropiat de cel din 2019, cu toate că autoritățile au promovat intens și au prelungit cu o lună termenul de înregistrare pentru această modalitate de vot, considerată singură atât din punct de vedere sanitar, cât și pentru exercitarea dreptului constuțional, în contextul incertitudinii privind funcționarea secțiilor de vot.
Potrivit MAE; până în 22 octombrie 2020, ora 23:59 (ora României), au fost înregistrate, în total, 39.241 de cereri. Pentru înscrierea ca alegător la secțiile de vot termenul-limită a fost în 21 septembrie, dată până la care s-au înscris 3.939 de români cu domiciuliul sau reședința în stăinătate.
În 2019, în cele 835 de secții de vot organizate pentru alegerea Președintelui României, în cele 2 tururi de scrutin de la finalul anului trecut, când pandemia actuală era de neimaginat, au votat sute de mii de români.
Turul 1 – 10 noiembrie 2019
Potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală permanentă, numărul total al românilor care au votat în străinătate a fost de 675.276 de români, dintre care:
Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 669.782.
Turul 2 – 24 noiembrie 2019
Numărul total al românilor care au votat în străinătatela turul 2 a fost de 944.172 de români, dintre care:
Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 935.005.
MAE – Notă de informare alegeri parlamentare 2020 by Gandul.info on Scribd