Românii nu vor mai fi supuși controlului la frontierele aeriene și maritime interne ale Uniunii Europene începând din 31 martie, când intră oficial în Spațiul Schengen. Este și cazul cetățenilor bulgarii. Verificările se vor aplica în continuare la granițele terestre.
Oficialii Comisiei Europene au confirmat, miercuri, că, începând de duminica viitoare, 31 martie, cetățenii celor două noi state membre incluse în Spațiul Schengen aerian și maritim nu vor mai fi obligați să arate documentele de identitate la punctele de control de pe aceste terminale de pasageri. Ridicarea controlului este valabilă pentru toți cetățenii, adulți sau minorii care îi însoțesc.
Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate, pe 30 decembrie, primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Potrivit deciziei UE, publicată pe 5 ianuarie, începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație.
Reprezentanții Comisiei au precizat miercuri că sunt în legătură permanentă cu autoritățile române și bulgare, despre care au spus că sunt complet pregătite pentru implementarea noilor reguli valabile din 31 martie.
Astfel, timpul de așteptare la coadă, implicit de procesare a fluxurilor de pasageri, devine mai scurt, au precizat oficiali ai Executivului comunitar, într—o discuție cu jurnaliștii acreditați din România și Bulgaria.
Regulile privind prezentarea la aeroport/port – de regulă cu două ore înainte de plecare – este în continuare în atribuțiile autorităților naționale, chiar dacă pasagerul va petrece mai puțin timp până ajunge efectiv la poarta de îmbarcare.
Totuși, dacă un cetățean român sau bulgar face o escală într-un stat terț, din afara UE, atunci trebuie să prezinte actele de identitate ofițerilor de la frontiera exterioară a blocului comunitar.
În ceea ce privește ridicarea controalelor la frontierele terestre, oficialii Comisiei au reiterat sprijinul constant al Executivului, amintind și de lansarea recentă a două programe-cadru de cooperare la frontiere și în gestionarea imigrației, și precizând că decizia, una politică, este încă în așteptare, fără a putea da un termen.
Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) anunțaseră, la începutul lunii, că intensifică reconfigurarea terminalelor Schengen / non- Schengen, având în vedere că toți pasagerii internaționali sunt, deocamdată, pe același flux.
Potrivit reprezentanților CNAB, din totalul traficului internațional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre destinații aflate în spațiul Schengen.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creștere cu 16,56% față de 2022, și 128.594 mișcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creștere cu 6,50% față de anul anterior.
Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns, astfel, foarte aproape de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).
Citiți și: