Românii, obligați să colecteze separat resturile alimentare! Ce amenzi riscă de la 1 ianuarie

Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare legea compostului, prin care toți românii sunt obligați să colecteze separat resturile alimentare și vegetale. În caz contrar riscăm să plătim amenzi uriașe și România poate fi sancționată de UE cu 200.000 de euro pe zi!

GreenPoint Management și Asociația Act for Tommorrow au realizat o sinteză a legii compostului, explicând ce înseamnă această lege.

Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deşeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrăşământ natural pentru soluri. Deşeurile biodegradabile reprezintă deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat. Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale. Compostarea este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră, precizează cele două asociații de mediu, citate de adevărul.ro.

Sistemul de colectare trebuie implementat de Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile.

Amenzi usturătoare pentru cei care nu respectă legea

Primăriile au datoria să le furnizeze oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubritate vor prelua aceste resturi, care vor deveni în cele din urmă COMPOST pentru agricultură.

Vom fi obligați să colectăm separat deșeurile precum fructele și legumele alterate.

Cei care nu respectă legea riscă amenzi între 400 și 800 de lei, iar firmele până la 20.000 lei.

De asemenea, România riscă amenzi de peste 200.000 de euro pe zi, din partea UE, dacă nu pune în aplicare măsurile de colectare selectivă.

Gândul Green. Cristian Ciulacu: „Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”/ Flavius Baciu: „30 de ani durează monitorizarea după închiderea gropii de gunoi”/ Lazăr Cristian: „Dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile”

Bucureștiul riscă să se transforme într-un Napoli al anilor 2000. Deșeurile din București sunt colectate în comun, doar 2% selectiv, iar ceea ce rămâne merge în depozit ca materie primă pentru incinerare, însă în București nu există un incinerator. Groapa de gunoi de la Chiajna funcționează în proporție de 25%, pentru că au trecut 20 de ani de când a fost înființată. 75% din capacitate nu mai este funcțional. La groapa de gunoi se produce energie electrică care ajunge la sistemul național. Stațiile de epurare transformă lichidul în apă potabilă. Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, a declarat că in doi ani de zile groapa de gunoi de la Chiajna isi va atinge capacitatea. Lazăr Cristian (Greenpoint) a declarat că dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifră. În cazul în care va fi închisă, va trebui a fi monitorizată timp de 30 de ani. In ceea ce priveste lipsa unui incinerator, Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, spune că trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.