Românii pot să-și recupereze în instanță paguba din Afacerea 50/20. Ce spun avocații

Este clar că sunt puține șanse ca proprietarii care au pus la dispoziție refugiaților ucraineni casele, pensiunile sau hotelurile să-și recupereze, de la Guvern, într-un orizont rezonabil de timp, banii investiți. Este posibil ca acești bani să nu poată fi recuperați decât în instanță, după cum explică avocații contactați de Gândul. Este vorba de cheltuielile de întreținere a locuințelor – apă, canalizare, curent, internet, gunoi etc – pentru primele patru luni ale acestui an.

De la 1 mai 2023, Executivul nu va mai deconta niciun leu proprietarilor care adăpostesc refugiați, ucrainenii fiind pe viitor sprijiniți direct, cu sume fixe. Partea proastă pentru cei care au mizat pe banii de la Guvern este că, pentru acest an, fostul program 50/20 nu a fost bugetat, conform Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Anterior modificărilor aduse de OUG nr. 22/2023 la OUG nr. 15/2022, persoanele fizice care găzduiau refugiați ucraineni beneficiau de decontarea din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare. Bani neimpozitabili, potrivit art. 1 alin. 10 din OUG nr. 15/2022, care a fost în vigoare până la data de 12.04.2023.

Procedura de decontare a acestor sume a fost reglementată prin HG nr. 336/2022, după cum urmează:

• Pentru a beneficia de decontare, persoanele fizice aveau obligația de a depune o cerere însoțită de o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cerere, copia actului de identitate al solicitantului și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se afla locuința în care erau găzduite persoanele refugiate.
• În termen de 3 zile lucrătoare de la împlinirea termenului de depunere a cererilor, autoritățile administrației publice locale transmiteau situațiile centralizatoare întocmite și certificate pentru realitate inspectoratului județean pentru situații de urgență sau Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, după caz, precum și spre informare instituției prefectului.
• Inspectoratele, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea situațiilor centralizatoare certificate, virau sumele solicitate în contul 50.06.10 «Sume de mandat cuvenite beneficiarilor, reprezentând cheltuielile cu hrana și cazarea, deschis la unitățile Trezoreriei Statului la solicitarea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestor sume, autoritățile administrației publice locale efectuau plata sumelor cuvenite către beneficiarii.

Toate aceste reglementări nu au fost respectate în 2023. Guvernul nu a mai dat niciun ban.

Care ar fi soluția de recuperare a pierderilor? Ce propun avocații

„În măsura în care, deși au parcurs întreaga procedură, persoanele fizice beneficiare nu au primit sumele cuvenite, apreciem că acestea se pot îndrepta împotriva autorităților competente, respectiv primăria și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în vederea recuperării acestor sume, folosind procedura reglementată de Legea 554/2004.

În acest sens, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, poate depune plângere la autoritatea emitentă a actului în termen de 30 de zile de la comunicarea actului vătămător.

În măsura în care va fi nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit nici un răspuns în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, persoana vătămată poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Instanțele competente sunt tribunalele administrativ-fiscale, dacă actul a fost emis de autorităţile publice locale şi judeţene sau secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă actul a fost emis de autoritațile publice centrale”, a explicat avocatul Alexandru Coman, în exclusivitate pentru Gândul.

CITEȘTE ȘI:

Ce a pățit un ucrainean de 40 de ani care a REFUZAT să se înroleze în armata lui Volodimir Zelenski

SONDAJ: Doi din trei ucraineni refugiați în România nu plătesc pentru locuințele în care stau. Care e situația în alte state