Rusia lui Putin și „războiul total” împotriva UE și NATO: „Hacking, spionaj, propagandă, dezinformare, sabotaj și chiar asasinate”
Ivan U. Klyszcz, cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, avertizează că Uniunea Europeană și NATO trebuie să fie pregătite pentru interferențe rusești din ce în ce mai accentuate, la nivelul dezinformării și chiar al unor acțiuni directe.
Concluzia lui Ivan U. Klyszcz a fost publicată într-o analiză POLITICO, iar acesta mai spune că – odată cu viitoarele alegeri europene – guvernele naționale ale continentului, Europol și toate agențiile relevante ar trebui să fie pregătite să contracareze creșterea probabilă a activităților rusești, la nivelul serviciilor de informații, care vizează Europa.
„Închiderea recentă a rețelei de știri pro-rusă Vocea Europei, pe fondul afirmațiilor că i-a plătit pe parlamentarii UE să difuzeze propagandă rusă, precum și acuzațiile de la începutul acestui an, conform cărora europarlamentarul leton Tatjana Ždanoka a avut o înțelegere cu serviciile de informații ruse, indică ostilitatea neîncetată a Moscovei față de democrația europeană.
Viitoarele alegeri europene subliniază provocarea dezinformarii venite de la Moscova, care este una dintre așa-numitele măsuri active” ale Rusiei – un element cheie al războiului său politic.
Evoluând în mod constant alături de noile tehnologii, dezinformarea rusă s-a accentuat gradual, incluzând fake-news-uri, filmări false și site-uri web false pentru a dezorienta și a indigna alegătorii europeni. Au trecut de mult vremurile «ferme de troli» stângace, iar acum au fost implementate campanii de dezinformare asistate acum de inteligență artificială și suport localizat”, notează Ivan U. Klyszcz.
„Scopul său operațional-cheie este de a amplifica și de a crea neîncredere în cadrul societăților occidentale”
Cu rădăcinile sale din epoca sovietică, războiul politic al Rusiei cuprinde în prezent elemente precum hacking, spionaj, propagandă, sabotaj și chiar asasinate – în special ale emigranților ruși – pe lângă dezinformare, mai avertizează cercetătorul.
„Astăzi, scopul acestui război este de a influența percepția și comportamentul inamicului – care, potrivit Kremlinului, este NATO – și pe cel al comunității internaționale. Iar scopul său operațional-cheie este de a amplifica și de a crea neîncredere în cadrul societăților occidentale, slăbindu-le moralul atunci când vine vorba de sprijinirea Ucrainei.
O parte a războiului informațional al Rusiei implică crearea unui ecosistem care ajută la răspândirea dezinformarii. Acest ecosistem constă dintr-un amestec de mass-media rusă controlată de stat – cum ar fi RT și Sputnik – operațiuni ascunse precum Vocea Europei, precum și indivizi și organizații care acționează ca proxy, cu bună știință sau nu.
De obicei, există o «fertilizare încrucișată» pe aceste platforme, deoarece adesea se citează reciproc și împărtășesc aceiași membri ai personalului sau oaspeți frecvenți. În fiecare caz, agențiile de informații ruse sunt implicate în alimentarea narațiunilor – dacă nu le conduc chiar direct.
Aici constă provocarea-cheie: dezinformarea rusă face parte dintr-o scenariu complex al unui război politic pe termen lung, iar compartimentarea – pe lângă celelalte «măsuri active» ale Moscove – nu va face decât să schimbe sfera de aplicare a agențiilor de informații ruse, care se amestecă în afacerile europene, dar nu o va închide”, mai notează Ivan U. Klyszcz.
„Expulzarea a peste 600 de ofițeri de informații ruși care operează sub acoperire diplomatică a afectat influența Kremlinului în Europa”
Europa a făcut deja mulți pași pozitivi în această luptă cu dezinformarea rusă, explică Ivan U. Klyszcz în continuarea analizei sale, cum ar fi interzicerea presei ruse controlate de stat, oferirea de granturi pentru jurnalismul independent și platforma EUvsDisinfo.
„Expulzarea a peste 600 de ofițeri de informații ruși care operează sub acoperire diplomatică a afectat, de asemenea, influența Kremlinului în Europa.
Totuși, se pot face mai multe. Dezinformarea rusă s-a adaptat, în timp ce agenții și ofițerii de informații ruși continuă să opereze pe pământ european. După cum evidențiază rezoluția Parlamentului European din luna martie a anului 2022 privind ingerința străină, o abordare în care întreaga societate este implicată devine justificată pentru a combate amestecul Rusiei.
Și, din moment ce intenția ostilă a Moscovei față de Occident va continua, avem nevoie de un angajament pe termen lung pentru a contracara războiul său politic. În ceea ce privește dezinformarea, Europa poate trage lecții valoroase din experiența Ucrainei. Dezinformarea se poate răspândi rapid, așa că răspunsurile trebuie să fie la fel de rapide.
Cooperarea strânsă, dar flexibilă, între guvern și societatea civilă poate duce la suprapuneri utile în identificarea și expunerea activelor rusești. Măsurile punitive – cum ar fi interdicțiile media – sunt controversate, dar ele trebuie folosite în mod judicios pentru a perturba veniturile create din astfel de operațiuni și pentru a opri răspândirea dezinformării”, punctează van U. Klyszcz.
„Legătura cu războiul Rusiei din Ucraina este clară, Polonia este principalul centru de sprijin pentru Kiev”
Între timp, agențiile de informații ale Rusiei reprezintă o provocare formidabilă, continuă cercetătorul.
„De exemplu, în cazul Voice of Europe, serviciile belgiene, cehe, poloneze și așe altor țări europene și-au combinat sancțiunile și perchezițiile, dezvăluind împreună rețeaua de spioni care s-a ocupat de platforma de dezinformare și a colectat informații despre Polonia.
Și din nou, legătura cu războiul Rusiei din Ucraina este clară, deoarece Polonia este principalul centru de sprijin pentru Kiev.
Lupta împotriva dezinformării rusești și a altor măsuri active ale Moscovei este legată de Ucraina. În cele din urmă, este la latitudinea Kremlinului să decidă când își va opri agresiunea împotriva Ucrainei și războiul său politic asupra Europei.
Însă o viitoare liniște în Ucraina nu va face decât să trezească apetitul Kremlinului, demonstrând că presiunea și amestecul, la nivel informational și nu numai, pot da roade”, încheie cercetătorul Ivan U. Klyszcz.
Citește și: