Rusia și SUA se acuză reciproc de sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream 1 şi 2. Moscova cere o reuniune ad-hoc a Consiliului de Securitate ONU

Administraţia de la Moscova a anunţat, miercuri după-amiază, că va solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate ONU pe tema fisurilor depistate la gazoductele ruso-germane Nord Stream 1 şi 2. Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului,  în contextul în care a cerut Washingtonului să răspundă dacă le-a atacat.

„Rusia are intenția de a convoca o reuniune oficială a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în contextul provocărilor asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, relatează tass.com.

Anterior, Rusia a somat, miercuri, Statele Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele ruso-germane din Marea Baltică, amintind că preşedintele Joseph Biden a ameninţat în trecut cu oprirea proiectului Nord Stream 2.

„Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite au dat curs ameninţării”, a declarat Maria Zaharova, conform cotidianului Le Monde, referindu-se la declaraţii făcute de liderul de la Casa Albă în luna februarie.

Statele Unite consideră „ridicole” sugestiile Rusiei privind atacarea gazoductelor

Administraţia Joseph Biden a catalogat, astăzi după-amiază, drept „ridicole” sugestiile Moscovei privind implicarea Statelor Unite în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

„Afirmaţiile sunt ridicole. Ştim cu toţii că Rusia are o istorie îndelungată în răspândirea dezinformării şi face şi acum acelaşi lucru”, a declarat Adrienne Watson, un purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, citată de cotidianul Le Monde.

De asemenea, administraţia SUA a anunţat, marţi seară, că este pregătită să le ofere susţinere partenerilor europeni în anchetarea fisurilor la gazoductele din Marea Baltică, pe fondul suspiciunilor privind acte de sabotaj atribuite Rusiei.

Însă Moscova consideră „absurd” să fie acuzată că şi-a atacat propriile gazoducte care fac legătura cu Germania, mai ales că acestea sunt nefuncționale.

„Este previzibil ca unii să acuze Rusia. Este previzibil, stupid şi absurd. Fisurile sunt problematice pentru noi, întrucât cele două conducte sunt umplute cu gaz rusesc pregătit să fie pompat, iar acest gaz este scump” a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri citat de Reuters.

Marţi, Peskov semnalase că nu exclude posibilitatea unui act de sabotaj din partea vreunui stat occidental.

UE a sugerat că scurgerile de gaze ar putea fi consecința unui sabotaj

Uniunea Europeană atrage atenția că scurgerile de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 ar putea fi consecința unui sabotaj.

Totodată, Blocul comunitar anunță că va intensifica măsurile de protecție a infrastructurii energetice strategice, potrivit unui mesaj postat de șeful diplomației europene, Josep Borrell.

„Daunele aduse conductelor Nord Stream 1 și 2 nu sunt o coincidență și ne afectează pe toți. Toate informațiile disponibile indică faptul că scurgerile sunt rezultatul unui act deliberat. Perturbarea intenționată a infrastructurii energetice europene este absolut inacceptabilă și va fi abordată printr-o reacție solidă și unită”, a transmis pe Twitter Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Gazoductul Nord Stream 1 nu este operaţional de trei săptămâni din cauze tehnice invocate de Moscova, pe fondul tensiunilor dintre Germania şi Rusia, iar conducta Nord Stream 2, un proiect contestat de mulţi ani de Statele Unite, nu a fost funcțional deloc, întrucât Germania a suspendat autorizarea, pentru sancționarea Rusiei.

Deşi nu sunt funcționale, cele două conducte sunt umplute cu gaz

Administraţia Joseph Biden şi fostul Guvern Angela Merkel ajunseseră la un acord, în 2021, privind continuarea proiectului Nord Stream 2. Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 fuseseră întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden.

Administraţia Trump s-a opus vehement gazoductului Nord Stream 2, susținând că voia reducerea dependențe Europei de resursele energetice ruse. De asemenea, Ucraina era deranjată că Rusia nu ar mai fi livrat gaze spre Europa prin reţeaua de pe teritoriul ucrainean.

Însă Moscova a acuzat Washington-ul că voia să vândă gaze în Europa, iar Uniunea Europeană a denunțat, înaintea războiului din Ucraina, presiunile SUA privind acest gazoduct.

În contextul invaziei ruse în Ucraina, Germania a suspendat acordarea autorizațiilor pentru începerea funcționarii gazoductului.