VIDEO | Rusia susține că explozia unui depozit de muniție nucleară din Ucraina amenință Europa cu o catastrofă ecologică la fel ca cea din Cernobîl

Consiliul de Securitate al Rusiei a avertizat că un dezastru ecologic ar amenința Europa de Vest, de la explozia unui depozit de muniție nucleară în Ucraina, scrie Le Monde.

• „Explozia de la Hmelnițki a speriat toate contoarele Geiger”, se poate citi pe Twitter.
• „Nu Rusia ar trebui învinuită, ci Londra, care a furnizat aceste obuze de mizerie cu uraniu sărăcit”,  arată un alt mesaj.
• „Poate primul caz modern de (mini) lovitură nucleară împotriva propriei persoane”, precizează un al treilea.

Potrivit Rusiei, Europa s-ar confrunta cu un bumerang de mărimea unui nor radioactiv, de la explozia spectaculoasă din noaptea de 12 spre 13 mai, în Hmelnițki, în centrul Ucrainei.

Particulele de uraniu sărăcit în suspensie s-ar îndrepta apoi spre vest și ar fi ajuns deja în Polonia – un scenariu care evocă dezastrul de la Cernobîl din 1986.

Aceste publicații se bazează pe trei afirmații:

1 – Conținutul depozitului explodat nu este cunoscut

În zorii zilei de 13 mai, o dronă rusă a provocat o explozie spectaculoasă la Hmelnițki. Administrația locală ucraineană admite că „infrastructura critică” a fost distrusă; în timp ce Moscova evocă un „depozit de muniții al forțelor armate ale Ucrainei”. Versiunea rusă a crescut în următoarele zile: ar fi muniție furnizată de NATO, în acest caz obuze de uraniu sărăcit trimise de Marea Britanie. Londra s-a angajat în acest sens în martie, stârnind furia lui Vladimir Putin.

Locul exploziei corespunde bine unui depozit de muniție veche sovietică, a putut verifica GeoConfirmed, un colectiv specializat în geolocalizarea loviturilor militare. Dar ceea ce găzduia în momentul distrugerii sale nu a fost făcut public. „Nu știm dacă au fost livrate muniții cu uraniu sărăcit și nu știm dacă au fost prezente în acest loc”, amintește Bruno Chareyron, inginer în fizică nucleară și director al laboratorului Comisiei de Cercetare și Informare independentă de radioactivitate .

2 – Uraniul sărăcit este prea greu pentru a forma un nor

A doua zi, zvonul prinde contur. Vocile pro-ruse sugerează că „ceva radioactiv a explodat”. Pe 19 mai, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolay Patrushev, a susținut că impactul ar fi „provocat un nor radioactiv care se îndreaptă spre Europa de Vest”, pe care Polonia l-ar fi putut măsura deja. Presa de stat rusă Sputnik titrează „Explozie de uraniu sărăcit în Ucraina: Europa în pragul unei catastrofe ecologice” în urma unei „explozii de uraniu sărăcit”.

Dar imaginile impresionante ale exploziei sunt înșelătoare.

„Radioactivitatea este invizibilă, deci nu este ceea ce formează ciuperca. Este materialul care este afectat la impact”, corectează Emmanuelle Galichet, lector în știință și tehnologie nucleară la Conservatorul Național de Arte și Meserii (CNAM).

Ideea însăși a unui nor radioactiv creat de uraniu sărăcit este contrară legilor fizicii, amintește ea: acest element nu este fisionabil și, prin urmare, nu poate da naștere unei reacții nucleare.

Mai mult, acest derivat artificial al uraniului natural este foarte dens, ceea ce îl face foarte perforant împotriva armurii, dar și deosebit de greu.

„Cade la pământ foarte repede. Ceea ce observăm în Zaporojia, unde a fost dispersat uraniul în timpul atacurilor rusești, este că pulverizarea este foarte locală. Asta nu poate crea un nor «asemănător Cernobîlului»”, continuă expertul.

Norul dezastrului nuclear din 1986 nu a fost format din uraniu, ci din cesiu 137, iod 131 și ruteniu 103, izotopi radioactivi foarte volatili.

3 – Fără vârf de radioactivitate în Europa

În cele din urmă, cum rămâne cu vârful de radioactivitate înregistrat de un dispozitiv de măsurare polonez? „prostii! spun experții. Falsul rusesc se bazează pe o creștere foarte reală a nivelului de bismut 214, un produs al degradarii uraniului natural, dar nu a uraniului sărăcit. Nivelul de concentrație de bismut-214, de asemenea, fluctuează în mod natural.

„O măsurăm regulat când plouă, pentru că în atmosferă există gaz radioactiv, radonul, care este apoi scos la suprafață”, explică specialistul.

Agenția nucleară poloneză a confirmat că această creștere nu a fost anormală.

În Europa de Vest, la zece zile după explozie, niciun instrument de detectare nu a detectat vreo anomalie.

„Țările europene ar fi raportat-o ​​imediat ”, asigură Emmanuelle Galichet.

Acestea din urmă sunt într-adevăr foarte vigilenți de la dezastrul de la Cernobîl și de la ascunderea lui de către URSS. Astfel, în 2020, Finlanda, Suedia și Norvegia au comunicat asupra unor niveluri neobișnuite de radioactivitate de origine umană, atribuite Rusiei. În 2021, o asociație franceză a raportat că nisipul saharian transporta cesiu 137.

Singura excepție este o creștere „semnificativă” a radioactivității ambientale lângă Hmelnițki, nuanțează domnul Chareyron. Dar a fost văzută cu câteva zile înainte de explozie și nu unde ar fi trebuit să o ducă vântul. Cauza sa este necunoscută. Poate fi o fluctuație naturală, așa cum au sugerat oficialii ucraineni pe care i-a intervievat.

Se spune că clădirea Hmelnițki găzduiește muniții cu uraniu sărăcit furnizate de Regatul Unit.

Prin explozie, acestea ar fi format un nor radioactiv care ar fi zburat spre vest.
Un creștere a conținutului de bismut, un element radioactiv, a fost măsurată în Polonia.

„Suntem în domeniul războiului de comunicații. Rusia încearcă să insufle frică în țările apropiate Ucrainei pentru a le descuraja să o susțină”, spune Patrice Bouveret, directorul Observatorului de Armamente din Franța.

Pericole locale reale pentru sănătate

Pentru că dacă amenințarea unui nou „nor Cernobîl” nu este gravă, situația din Ucraina prezintă totodată, la nivel local, riscuri pentru mediu și sănătate. De îndată ce a fost anunțată livrarea armelor cu uraniu sărăcit la Kiev, mai multe asociații au denunțat decizia britanică, precum ONG-ul Campania pentru dezarmare nucleară, care a asigurat că este „ultimul lucru de care au nevoie ucrainenii”.

Desigur, radioactivitatea uraniului sărăcit este cu 40% mai mică decât a uraniului natural, iar razele alfa pe care le emite nu pot traversa pielea. Dar se poate aprinde, de exemplu, prin distrugerea unui tanc. „Acest lucru creează dispersie, pe care oamenii de la fața locului o pot inhala sau care intră în lanțul trofic prin contaminarea animalelor de fermă, a solului sau a apelor subterane”, enumeră Patrice Bouveret . Cu riscuri de accelerare a anumitor tumori, în special ale plămânilor și rinichilor.

În fine, chiar dacă nimic nu spune că pe site-ul Hmelnytsky au fost prezente rachete promise de Londra , „explozia depozitelor de muniții prezintă inevitabil riscuri pentru sănătate, deoarece metalele grele se găsesc în suspensie, cu sau fără uraniu sărăcit”, adaugă Bruno Chareyron.