Rusia vs. „Occidentul colectiv”. Războiul din Ucraina ascunde un CONFLICT latent: „Putin și liderii occidentali nu vor un conflict total”

Pentru a trata eficient cu Vladimir Putin, SUA și Occidentul ar trebui să înțeleagă un adevăr păstrat în „umbră”, anume acela că războiul ruso-ucrainean face parte dintr-un conflict mai larg între Rusia și Occident. Este opinia lui Mark N. Katz, profesor emerit de guvernare și politică la George Mason University Schar School of Policy and Government. Specialistul își argumentează concluzia prin câteva puncte de reper esențiale.

În timp ce SUA și alte guverne occidentale au susținut puternic Ucraina după ce a fost atacată de Rusia, în luna februarie a anului 2022, liderii americani și occidentali nu par să fi înțeles pe deplin că Vladimir Putin vede Rusia ca fiind în război cu ceea ce el numește „Occidentul colectiv”.

„Pentru ca liderii americani și occidentali să se ocupe de Putin în mod eficient, trebuie să accepte că războiul din Ucraina face parte, de fapt, dintr-un conflict ruso-vestic în curs.

CRĂCIUN Comedia romantică care a devenit populară pe Netflix: O poveste MAGICĂ despre regăsirea iubirii

23:58

VIDEO Nicușor Dan: „Cu PSD-ul eu am fost un adversar politic. Însă lucrurile s-au schimbat RADICAL în România”

23:57

Nici Vladimir Putin și nici liderii occidentali nu vor un război total.

Dar dacă America și Occidentul vor convinge sau constrânge Rusia să-și oprească războiul împotriva Ucrainei, atunci vor trebui să facă mai mult pentru a-l convinge fie pe Putin, fie pe șefii forțelor militare și de securitate ruse cel mai bine plasați pentru a-l înlătura, că a continua războiul din Ucraina nu va face decât să slăbească Rusia și nu să o întărească”, notează Mark N. Katz într-o analiză publicată de Ukraine Today.

Un guvern rus în exil? Putin ar trebui convins că Occidentul este decis să i se opună

Pentru a face acest lucru eficient, SUA și aliații săi occidentali trebuie să facă mai mult ca să-l convingă pe Putin că Occidentul în ansamblu, și nu doar Ucraina, este hotărât să i se opună și că el – și nu Occidentul – riscă mai mult prin continuarea războiului.

„În primul rând, SUA și Occidentul ar trebui să încurajeze formarea unui guvern democratic rus în exil. Deși nu ar recunoaște (sau, cel puțin, nu la început) că acest guvern ar fi guvernul legitim al Rusiei, SUA ar trebui să încurajeze discuțiile dintre aceasta și Kiev despre cum ar trebui să arate un acord de pace ruso-ucrainean.

Un astfel de guvern rus în exil va adăposti într-o oarecare măsură sentimentele naționaliste ruse, așa că este puțin probabil ca negocierile dintre acesta și Kiev să fie fluide.

Dar, dacă un guvern rus în exil cu acreditări naționaliste și Kievul ar putea ajunge la un acord larg cu privire la cum ar trebui să arate o soluționare a conflictului Rusia-Ucraina, acest lucru ar putea face presiuni asupra lui Putin, șefilor armatei și forțelor de securitate ruse, constrângându-i să accepte termeni care sunt acceptabili pentru Ucraina și Occident.

Vladimir Putin, desigur, este foarte probabil să respingă termenii oricărui acord între Ucraina și un guvern rus în exil susținut de Occident. Dar termenii unui astfel de acord i-ar putea convinge pe liderii militari ruși – sătui de costurile războiului pe care Putin l-a impus – să pună capăt conflictului și, astfel, să-și păstreze mai bine propriul rol într-un nou guvern.

Teama de această posibilitate ar putea chiar să-l încurajeze pe Putin să încheie războiul din Ucraina”, mai scrie Mark N. Katz.

Occidentul poate folosi bunurile rusești confiscate pentru a contracara mutările lui Putin

În plus, mai notează specialistul, America și Occidentul ar trebui să facă mai mult pentru a exploata „relele tratamente al lui Putin față de minoritățile non-ruse ale Rusiei”.

Deși nu au cerut, de fapt, secesiune, diverși oficiali americani și occidentali ar putea face mai mult pentru a atrage atenția asupra modului în care Moscova a fost dispusă să trimită musulmanii ruși să lupte în Ucraina, în timp ce îi tratează ca cetățeni de clasa a doua.

„De asemenea, ar fi util să subliniem modul în care guvernele musulmane – inclusiv Iranul – care cooperează cu Rusia închid ochii la modul în care Moscova își tratează proprii musulmani.

• Lumea musulmană trebuie să conștientizeze situația în care se află musulmanii ruși, ceea ce ar face ca mai multe guverne musulmane (inclusiv cele aliniate în mod tradițional cu Occidentul) să fie mult mai atente atunci când cooperează cu Rusia lui Putin.
• Mai mult, guvernele occidentale ar trebui să ajute la finanțarea (sau mai bine zis, să folosească bunurile rusești confiscate sau veniturile din acestea) și să încurajeze dezertările din rândul forțelor militare și de securitate ruse, în special a celor din Ucraina.

Putin a recurs din ce în ce mai mult la stimulente financiare pentru a recruta bărbați care să lupte în Ucraina. Occidentul poate folosi bunurile rusești confiscate pentru a contracara mutările lui Putin.

Dar, după cum arată trupele ruse care se predau Ucrainei pe teritoriul rus de lângă Kursk, pe care forțele Kievului l-au ocupat recent, poate să nu fie întotdeauna necesar să se plătească soldații ruși pentru a se preda”, continuă Mark N. Katz.

„Vladimir Putin sau cei care ar putea să-l răstoarne de la putere vor fi de acord să pună capăt războiului doar dacă se tem”

Nu există nicio garanție că oricare dintre aceste politici va avea succes și, cu siguranță, există riscuri într-un astfel de scenariu.

„Dar refuzul de a întreprinde tipurile de măsuri care îi arată lui Putin că Occidentul împărtășește înțelegerea lui despre modul în care războiul din Ucraina este, de fapt, parte dintr-o luptă mai amplă între Putin și Occident prezintă riscul ca președintele Rusiei să continue războiul în Ucraina, pe baza convingerii sale că poate supraviețui Vestului.

Vladimir Putin sau cei care ar putea să-l răstoarne de la putere vor fi de acord să pună capăt războiului doar dacă se tem că, în caz contrar, riscă să-și piardă defintiv controlul asupra Rusiei”, încheie Mark N. Katz.

CITEȘTE ȘI:

Afacerea „TurkStream 2”. GAZPROM, exporturile de gaze rusești „camuflate” și încă o „gură de oxigen” pentru războiul lui Putin din Ucraina

Rusia a mai descoperit un „agent străin”. Galina Timchenko – CEO Meduza, trecută pe „LISTA NEAGRĂ” a lui Putin. „Adevărații criminali stau la Kremlin”

Jurnalistul rus Serghei Mihailov, condamnat la 8 ani de închisoare după ce a scris despre MASACRUL de la Bucha: „Putin este criminal de război”

Copilărie în Rusia lui Putin. Tații mor în Ucraina, copii merg în tabere de vară finanțate de stat. „MINI-TANCURI T-34, lecții despre cultura Chinei”

Călătoriile lui Pavel Durov. În ciuda MANIFESTULUI DE ADIO din 2014, fondatorul Telegram a intrat de 50 de ori în Rusia, în perioada 2015 – 2021

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele