Sancțiunile occidentale vs. propaganda Kremlinului. Analist financiar: „Un astfel de mecanism ar putea să-i ispitească pe dezertorii din Rusia”

„Sancțiunile nu funcționează”. Acesta este unul dintre refrenele des repetate ale propagandei ruse, precizează Alexander Kolyandr, analist financiar, fost vicepreședinte al Credit Suisse și fost reporter la The Wall Street Journal și BBC.

Kremlinului, continuă analistul financiar, îi place să insiste că amenințările liderilor occidentali de a sugruma economia rusă nu și-au atins scopul, iar Rusia s-a adaptat la restricții și chiar se confruntă cu creștere economică.

De fapt, imaginea ar fi mult mai puțin roz la o examinare mai atentă, punctează Alexander Kolyandr, dar este adevărat că sancțiunile occidentale nu sunt perfecte.

EXTERNE Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

EXTERNE Un băiețel de 9 ani, printre morții atacului de la MAGDEBURG/Ultimul bilanț anunțat de autoritățile din Germania

11:42

„În timp ce Occidentul și-a dat seama că o confruntare cu Rusia ar putea să dureze mult timp și își ajustează politicile în consecință, majoritatea sancțiunilor nu au fost modificate de când au fost impuse, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, și sunt criticate în ceea ce privește capacitatea de a izola Rusia pe termen lung.

• Modalitatea ilustrativă de a evalua eficacitatea sancțiunilor occidentale este utilizarea celor trei factori de producție ai economistului Adam Smith: pământ, muncă și capital.
• Pământul, sau mai degrabă subsolul, asigură Rusiei venituri sub formă de exporturi de resurse naturale – mai ales, petrol.
• Occidentul a încercat să limiteze aceste venituri prin oprirea achizițiilor de petrol rusesc și prin introducerea unui plafon de preț.
• Rusia a depășit prima restricție redirecționând exporturile de petrol către Asia. A doua restricție trebuia să permită tranzacționarea petrolului rusesc pe piețele globale, reducând în același timp veniturile Kremlinului. Rusia a reușit să ocolească și această restricție, utilizând o flotă umbră de tancuri petroliere și comercianți și asigurători non-occidentali.

Este adevărat că redirecționarea exporturilor de petrol impune Rusiei costuri suplimentare, iar Occidentul continuă să ia măsuri pentru creșterea acestor costuri suplimentare, precum sancționarea petrolierelor «fantomă» (n.red. – flota din umbră a Rusiei). Odată ce a fost sancționat, un petrolier nu se poate întoarce niciodată pe piață. Nici numărul tancurilor umbră nu este infinit.

Totuși, Occidentul nu a reușit să priveze Rusia de veniturile sale din exportul de petrol, iar natura sistemului fiscal al Rusiei înseamnă că toate costurile de vânzare fluctuante au un impact redus asupra a ceea ce primește guvernul. Ele, totuși, reduc fluxul de valută străină și reduc veniturile companiilor petroliere, ceea ce ar putea duce la scăderi viitoare ale producției”, notează analistul financiar într-un articol publicat de Carnegie Endowment for International Peace.

„Occidentul încă nu a elaborat reguli clare pentru retragerea fondurilor private, chiar dacă acestea ar complica eforturile Kremlinului”

Când vine vorba de capital, însă, situația este mai complicată, avertizează Alexander Kolyandr. O interdicție de facto a împrumuturilor în Occident a împiedicat efectiv Rusia să se poată împrumuta pe piețele globale în ansamblu.

„Deși acest lucru nu a afectat prea mult o țară care a fost în mod tradițional un exportator net de capital, a alimentat o volatilitate crescută a rublei. Cursul de schimb a devenit din ce în ce mai strâns legat de balanța import-export, deoarece nu mai există investiții străine care să atenueze fluctuațiile de valoare.

Rusia poate compensa scăderea veniturilor din exporturile de resurse naturale folosind rezervele sale de aur și valută, precum și efectul scăderii importurilor. Dar rezervele nu sunt infinite și există o limită la cât de mult se pot contracta importurile.

Ridicarea sancțiunilor occidentale asupra exporturilor de bunuri de larg consum către Rusia ar putea accelera fluxul de capital al Rusiei, fără a-i spori capacitatea de a duce război. Dar aceste sancțiuni rămân în vigoare – chiar dacă ultimii doi ani au dezmințit previziunile potrivit cărora rușii s-ar ridica atunci când rămân fără genți italiene, mașini germane și telefoane mobile din SUA.

Lupta Kremlinului de a reduce ieșirea de capital a fost chiar ajutată de restricțiile occidentale privind retragerea fondurilor personale din Rusia. Deși nu există o interdicție directă a unor astfel de retrageri, departamentele de conformitate ale băncilor occidentale preferă să nu se implice. Occidentul încă nu a elaborat reguli clare pentru retragerea fondurilor private, chiar dacă acestea ar complica eforturile Kremlinului de a asigura stabilitatea financiară”, explică Alexander Kolyandr

„Nu există nicio îndoială că mulți dintre acești antreprenori ruși ar fi bucuroși să nu mai susțină Kremlinul și să părăsească Rusia”

Al treilea factor menționat de analistul financiar este munca, aceasta putând fi împărțită în două părți: productivitatea forței de muncă și capitalul uman.

„Eforturile Occidentului s-au limitat la sancțiunile sectorului petrolier (interdicții de export pentru echipamente de înaltă tehnologie). Cu toate acestea, oficialii occidentali responsabili de aplicarea sancțiunilor admit că există atât de multe bunuri interzise, încât este practic imposibil să le urmărești pe toate. Numai în ultimele luni au fost făcuți câțiva pași pentru îmbunătățirea supravegherii.

• Controalele la export dezvoltate de Occident în timpul Războiului Rece ar putea fi un model util. Eficacitatea acestui sistem a limitat cu succes progresul tehnologic în statele blocului de Est.
• Folosirea aceleiași abordări acum – interzicerea nu numai a tehnologiilor cu dublă utilizare, ci și a tehnologiilor și bunurilor care sporesc productivitatea forței de muncă – ar facilita un control mai strict, precum și ar crește ieșirile de capital din Rusia și ar scădea productivitatea.

În mod similar, Occidentul ar trebui să-și deschidă porțile programatorilor, oamenilor de știință, inginerilor și altor profesioniști ruși: aceasta ar fi o victorie pentru economiile Europei și ale Statelor Unite și o pierdere pentru economia rusă. La urma urmei, într-o economie modernă, exodul de creiere poate fi la fel de important ca ieșirea de capital.

Economistul francez Jean-Baptiste Say a adăugat un al patrulea factor de producție care leagă trinitatea de pământ, muncă și capital a lui Adam Smith: antreprenorii. În Rusia, mulți antreprenori sunt sub sancțiuni occidentale pentru succesul lor în construirea de afaceri care astăzi susțin de facto efortul de război rusesc într-un fel sau altul.

Nu există nicio îndoială că mulți dintre acești antreprenori ruși ar fi bucuroși să nu mai susțină Kremlinul și să părăsească Rusia, luându-și experiența – și capitalul – cu ei. Dar Occidentul nu a stabilit un mecanism prin care să-și poată schimba atitudinea în schimbul unei scutiri de sancțiuni. Un astfel de mecanism ar putea să-i ispitească pe dezertori, să susțină legalitatea sancțiunilor și să creeze o pană în unitatea artificială a puterii și a capitalului în Rusia modernă.

Desigur, acest lucru ar putea fi considerat cinic, chiar imoral. La urma urmei, acordă prioritate pragmatismului în detrimentul pedepsei. Dar strategiile bune sunt adesea amorale, deoarece sunt concepute pentru a atinge obiective pe termen lung. Smith, care credea că oamenii ar trebui să fie guvernați prin voie să-și urmărească liber interesele, ar fi fost probabil un susținător”, încheie analistul financiar Alexander Kolyandr.

Citește și:

Cine este REGIZORUL alegerilor din Rusia: „I-a promis lui Putin mai mult de 80% din voturi, Țarul e încântat”

Iulia Navalnaia, după alegerile din Rusia: „Nu înseamnă NIMIC, Putin vrea să arate lumii că are un sprijin uriaș” / „Nu renunțați!”

„Operațiunea militară specială” vs. „operațiunea ELECTORALĂ specială”: „Putin a ajuns la putere în `99, nu a participat la nicio dezbatere electorală”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele