Scandalul amenzilor din CONTRACTUL EDUCAȚIONAL și fake news-ul că părinții pot face muncă în folosul comunității. „O poate face doar instanța”

Nici nu a început bine anul școlar 2024-2025 că au și apărut primele discuții aprinse și controverse. La scurt timp după ce a sunat primul clopoțel în școli, au venit și primele nemulțumiri legate de noul „contract educaţional” care trebuie semnat de părinţii elevilor care început clasa pregătitoare, au trecut la gimnaziu sau au intrat la liceu.

Documentul prevede amenzi drastice de până la 5.000 de lei pentru părinţii care refuză să semneze și sancțiunea poate merge, dacă amenda respectivă nu este plătită și se ajunge în instanță, până la muncă în folosul comunității. Pedepse sunt prevăzute şi pentru directorii unităţilor de învăţământ care refuză să semneze contractul.

Specialiștii în educației și oamenii cu expertiză în domeniu au explicat că acest contract educațional prin care școala, elevii și părinții își asumă o serie de obligații nu reprezintă un element de noutate absolută, ci el există de cel puțin 10 ani și trebuie semnat la începutul fiecărui ciclu școlar.

Însă, pentru anul școlar 2024-2025, Ministerul Educației a introdus sancțiuni pentru părinții care refuză să îl semneze, ceea ce a provocat rumoare în rândul acestora. Contractul educațional a fost introdus prin Legea Educației din 2011, și a fost preluat și în noua lege, adoptată anul trecut.

„Părinții de bună-credință își exercită atribuțiile părintești în mod corespunzător”

Iuliana Constantinescu, președintele Asociației de părinți de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din București, a spus, pentru Gândul, ce repercusiuni au aceste noi prevederi din educație care au inflamat și mai mult relația dintre școală și părinți.

Aceasta susține că unele dintre prevederile din contractul cu școala sunt de bun-simț și ar trebui să fie încurajate și susținute din start de fiecare părinte care are copii, însă precizează că există și o parte cu care nu este de acord, considerând că mai mult agravează lucrurile în peisajul nu foarte stabil și deloc echilibrat al școlii românești.

Iuliana Constantinescu consideră că atunci când reglementezi o contravenție, trebuie să spui foarte clar cine este autoritatea care urmează să o constate și să aplice sancțiunea contravențională.

Președintele Asociației de părinți de la Liceul ”Lucian Blaga” a subliniat și faptul că transformarea unei amenzi în muncă în folosul comunității o face doar instanța de judecată, în momentul în care o persoană sancționată cu amendă contravențională nu achită contravaloarea acesteia.

„Nu știu a cui a fost ideea năstrușnică de a reglementa o contravenție printr-un ordin de ministru care rglementează Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ, pentru că regimul contravențiilor este cu totul altul. Avem nevoie de niște legi speciale, ca să nu mai vorbim de faptul că atunci când reglementezi o contravenție, trebuie să spui foarte clar și cine este autoritatea care urmează să constate acea contravenție și să aplice sancțiunea contravențională.

Cât despre munca în folosul comunității, transformarea unei amenzi în muncă în folosul comunității o face doar instanța de judecată, în momentul în care o persoană care a încălcat legea și a fost sancționată cu o amendă contravențională, nu o achită. .

Contractul educațional este reglementat de foarte mulți ani, nu este un element de noutate. Într-adevăr, s-au schimbat acum câteva prevederi din el și în ceea ce privește obligațiile părinților, nu doar în ceea ce privește obligațiile școli. Acele obligații sunt unele de bun-simț, care decurg, de fapt, din drepturile pe care le are părintele față de copilul său. Nu este nimic ieșit din comun. Isteria s-a creat în momentul în care în spațiul public a apărut această informație, conform căreia părinții ar urma să fie sancționați dacă refuză semnarea contractului. Și, de aici, s-a pornit o întreagă dispută.

Evident că au apărut și juriștii care spun, în mod justificat, că un contract se negociază și nu ai cum să obligi pe cineva să-l semneze, deși el este reglementat de legea specială, de Legea învățământului preuniversitar și sunt tot felul de discuții în acest sens. Cred că părinții de bună-credință, acei părinți care își exercită atribuțiile părintești în mod corespunzător, fiind colaborativi în ceea ce privește relația cu școala, nu vor avea niciun fel de problemă în acest sens”, a afirmat președinta asociației de părinți.

„Pentru școală nu există niciodată sancțiune, nu întreabă nimeni de ce nu-și respectă obligațiile”

Iuliana Constantinescu susține că multe dintre supărările părinților sunt întemeiate, deoarece în acest parteneriat dintre școală – elevi-părinți și profesori, cea care nu-și respectă îndatoririle asumate prin contract este chiar școala, pe care nu o sancționează nimeni.

„Într-adevăr, de-a lungul timpului, au fost situații în care anumiți părinți au refuzat să semneze acest contract sau refuză să-și ducă la îndeplinire obligațiile pe care le au conform legii, nu doar conform legii învățământului, ci conform Constituției și a atribuțiilor pe care le au în Codul civil în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor părintești. Dar, a reglementa o sancțiune, nu cred că rezolvă aceste situații, ci, din contră, mai rău le adâncește.

Pe de altă parte, este justificată reacția părinților care spun că, deși contractul are două părți, de foarte multe ori, partea care nu respectă ceea ce și-au asumat prin semnarea acestui contract este școala. Acolo scrie foarte frumos câte obligații are școala, ce ar trebui să facă școala și de foarte multe ori nu se întâmplă acest lucru.

Iar pentru că școala nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contract, nu beneficiază de nicio sancțiune. Beneficiază, cu ghilimelele de rigoare, deci pentru școală nu există niciodată sancțiune, nu întreabă nimeni de ce nu-și respectă obligațiile, dar pentru părinți, vrem să impunem sancțiuni”, a mai spus președinta asociației de părinți.

„Când vedem că în spațiul școlar se întâmplă abuzuri, acte de violență, nemulțumirile părinților escaladează”

Iuliana Constantinescu a subliniat că sunt multe familii în România pentru care susținerea copiilor în școală înseamnă niște eforturi financiare considerabile, deoarece, deși teoretic învățământul românesc ar trebui să fie unul gratuit, în realitate lucrurile nu sunt așa.

„Părinții de-abia încep să se dumirească în urma ședințelor care au loc la nivelul fiecărei clase, în care li se prezintă noile reglementări. Nu există mari speranțe, pentru că deocamdată știm foarte bine că, în majoritatea cazurilor, sistemul de învățământ în care copilul chiar primește educația de calitate de care are nevoie, nu este cel de la școală, ci este acela paralel, care se susține prin meditații, prin pregătirea suplimentară a copiilor acasă. Și este firesc ca părinții să fie nemulțumiți.

Într-un sistem de învățământ obligatoriu – de la grupa mijlocie și până la clasa a XII-a – care ar trebui să fie gratuit și care nu este absolut deloc așa, sunt familii pentru care susținerea copiilor în școală înseamnă niște eforturi financiare considerabile. 

Sunt familii care își doresc să ofere copiilor posibilitatea unei educații de calitate și suportă cu greu costurile unei pregătiri suplimentare. Și atunci evident că nemulțumirile apar, mai ales în momentul în care, la catedră, cadrul didactic nu este ceea ce trebuie. Atunci când vedem că în spațiul școlar se întâmplă abuzuri, acte de violență, nemulțumirile părinților escaladează, proporțional cu ceea ce se întâmplă acolo”, a precizat aceasta.

„Trebuie să fim împreună, nu trebuie să fim permanent în război”

Președintele Asociației de părinți de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” susține că războiul dintre părinți și școala românească nu ar trebui să existe, deoarece interesul comun îl reprezintă elevul, educația și pregătirea lui.

„Sunt niște lucruri care se vehiculează în spațiul public și pe care părinții le iau așa, în bloc, ca atare, se duc cu valul și evident că se creează grupuri, grupulețe. Lucrurile încep să se mai așeze în momentul în care li se explică. Repet, cred că prima sarcină în a clarifica lucrurile astea o are școala. Depinde foarte mult de modul în care școala, conducerea școlii, profesorii, învățătorii și diriginții știu să gestioneze relația cu familia.

Trebuie să înțelegem că suntem parte din aceeași echipă și că, până la urmă, educația copiilor noștri stă în mâna tuturor. Trebuie să fim împreună, nu trebuie să fim permanent în război. Trăim într-o societate în care tot ceea ce ne înconjoară și tot ceea ce se vehiculează în spațiul public ajunge cu ușurință la noi, iar influența este una teribilă.

Și așa cum se întâmplă și în ceea ce îi privește pe copiii noștri, nici modelele pe care și le iau părinții nu sunt întotdeauna ceea ce trebuie. Cred că ar trebui cu toții să ne conștientizăm întâi rolul nostru de primi educatori ai copiilor noștri, să înțelegem că de acasă pleacă prima dată educația și că modul în care ne poziționăm față de școală, evident, cu condiția ca și școala să aibă aceeași deschidere la colaborare și dialog ca și noi, este primordial”, a conchis președinta asociației de părinți.

Ce prevede noul contract educaţional care a stârnit furia părinților

Contractul educaţional reprezintă un document care cuprinde un rezumat al îndatoririlor şi obligaţiilor pe care le au elevii, părinţii, dar şi şcoala în momentul în care un copil se înscrie într-o unitate de învăţământ.

Elevii au obligaţia de a se pregăti la fiecare disciplină, de a frecventa cursurile, de a avea un comportament civilizat, o ţinută decentă, de a nu distruge documentele şi nici bunurile şcolii. Aceștia nu au voie să consume sau să comercializeze în şcoală băuturi alcoolice, substanţe etnobotanice și nici să folosească sprayuri lacrimogene, petarde, arme etc.

Părinţii sunt obligaţi să asigure frecvenţa şcolară a copiilor, să participe fizic sau online la şedinţele cu profesorii şi să răspundă în cazul în care elevii distrug bunurile şcolii.

Ministerul Educaţiei a reclamat fake news-ul de pe reţelele sociale despre contractul educațional

O declaraţie atribuită ministului Educației, Ligia Deca, care ar fi susținut că „pe durata contractului educaţional, autoritatea tutelară nu mai aparţine părinţilor”, a apărut pe rețelele de socializare.

Oficialii Ministerului Educației spun însă că afirmația este falsă și că „semnarea contractului educaţional nu afectează exercitarea drepturilor părinteşti”.

Semnarea contractului educaţional nu afectează exercitarea drepturilor părinteşti”, au transmis oficialii ministerului.

Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionarea a Unităţilor de Învăţământ preuniversitar, școlile încheie cu părinţii sau reprezentanţii legali ori cu elevii majori, în momentul înscrierii beneficiarilor primari în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, conform prevederilor legale în vigoare.

„Prin hotărâre a consiliului de administraţie, la contractul educaţional pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al beneficiarului primar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi şi după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali, prin act adiţional semnat de ambele părţi”, arată Ministerul Educației.

Obligațiile asumate de școală, conform contractului:

a) să asigure condiţiile optime de derulare a procesului de învăţământ;

b) să asigure respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ;

c) să se asigure că tot personalul unităţii de învăţământ respectă cu stricteţe prevederile legislaţiei în vigoare;

d) să se asigure că toţi beneficiarii educaţiei sunt corect şi la timp informaţi cu privire la prevederile legislaţiei specifice în vigoare;

e) ca personalul din învăţământ să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor, şi un comportament responsabil;

f) să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului;

g) să se asigure că personalul din învăţământ nu desfăşoară acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a copilului/elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia;

h) să se asigure că personalul din învăţământ nu aplică pedepse corporale şi nu agresează verbal sau fizic elevii;

i) să se asigure că personalul didactic evaluează elevii direct, corect şi transparent şi nu condiţionează această evaluare sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje;

j) să desfăşoare în unitatea de învăţământ activităţi care respectă normele de moralitate şi nu pun în niciun moment în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor/elevilor, respectiv a personalului unităţii de învăţământ;

k) să se asigure că în unitatea de învăţământ sunt interzise activităţile de natură politică şi prozelitism religios.

Obligațiile părinților sau ale tutorilor legali:

a) asigură frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi ia măsuri pentru şcolarizarea elevului până la finalizarea studiilor;

b) prezintă documentele medicale solicitate la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învăţământ, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă, pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi copii/elevi din colectivitate/unitatea de învăţământ;

c) trimite copilul în colectivitate numai dacă nu prezintă simptome specifice unei afecţiuni cu potenţial infecţios (febră, tuse, dureri de cap, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie, diaree, vărsături, rinoree etc.);

d) ia legătura cu educatoarea/învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul preşcolar/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, cel puţin o dată pe lună, pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului;

e) răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev;

f) respectă prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

g) prezintă un comportament civilizat în raport cu întregul personal al unităţii de învăţământ.

Obligațiile pe care elevii și le asumă în acest contract:

a) de a se pregăti la fiecare disciplină/modul de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare;

b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat;

c) de a se prezenta la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ, în cazul elevilor din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă;

d) de a avea un comportament civilizat şi o ţinută decentă în unitatea de învăţământ;

e) de a respecta regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, regulile de circulaţie, normele de securitate şi de sănătate în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de protecţie a mediului;

f) de a nu distruge documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliul educaţional etc.;

g) de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

h) de a nu aduce sau difuza în unitatea de învăţământ materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

i) de a nu organiza/participa la acţiuni de protest altfel decât este prevăzut în Statutul elevului;

j) de a nu deţine/consuma/comercializa, în perimetrul unităţii de învăţământ, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări;

k) de a nu introduce şi/sau a face uz, în perimetrul unităţii de învăţământ, de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ;

l) de a nu poseda şi/sau difuza materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

m) de a nu aduce jigniri şi de a nu manifesta agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau de a leza în orice mod imaginea publică a acestora;

n) de a nu provoca/instiga/participa la acte de violenţă în unitatea de învăţământ şi în proximitatea acesteia;

o) de a nu părăsi incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor fără avizul profesorului de serviciu sau al învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte.

CITEȘTE ȘI:

Cu școala românească în camera de DETENȚIE. Un expert în educație combate noile măsuri: „Sistemul va primi floricele, puse peste un covor artificial”

Telefoanele mobile, INTERZISE la ore, în unele școli din România. Ce măsuri au luat alte unități de învățământ