Johnson & Johnson, gigantul de pe piața farmaceutică, a fost de acord să plătească 700 de milioane de dolari pentru a soluţiona o investigaţie a 42 de state din SUA şi Washington, D.C., privind comercializarea pudrei pentru copii şi a altor produse care conţineau talc, transmite Reuters.
Acordul rezolvă acuzaţiile conform cărora Johnson & Johnson ar fi indus în eroare consumatorii, făcându-i să creadă că produsele cu talc, pe care le-a vândut timp de mai bine de un secol înainte de a întrerupe vânzările, sunt sigure, chiar dacă ştia că sunt legate de cazuri de cancer. A spus că produsele sale cu talc sunt sigure şi nu conţin azbest care cauzează cancer.
Este imporatant de precizat că J&J a încetat să vândă pudră pentru copii pe bază de talc la nivel global anul trecut, trecând la amidonul de porumb ca ingredient principal.
Acordul nu rezolvă însă miile de procese individuale, privind produsele cu talc sau un proces colectiv care acuză compania din New Brunswick, New Jersey, că a ascuns în mod fraudulos adevărul acţionarilor despre produsele sale cu talc.
Reamintim că jurnaliștii Gândul a scris despre scandalul pudrei de talc contaminate cu azbest de la Johnson&Johnson (J&J), care i-a adus mii de plângeri de la oameni care susțin că au făcut cancer în urma folosirii acestui produs și a obligat gigantul american la despăgubiri de miliarde de dolari în procesele pierdute, iar recent la o propunere de a plăti 8,9 miliarde de dolari pentru a scăpa de acuzații, continuă să producă îngrijorare, în condițiile în care produsul este încă vândut în numeroase state, inclusiv în România.
Pudra de talc ne poate îmbolnăvi? Care sunt riscurile folosirii ei asupra sănătății? De ce azbestul stârnește motive de îngrijorare la nivel medical? Sunt câteva dintre întrebările la care am cerut răspunsuri de la Colegiul Farmaciștilor din România.
Părerile în ceea ce privește siguranța talcului sunt contradictorii. Pe de o parte, producătorii și furnizorii de pudră de talc spun că mineralul sub formă de pulbere folosit în produsele cosmetice este extrem de rafinat și sigur.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC – International Agency for Research on Cancer), o divizie a Organizației Mondiale a Sănătății, susține că talcul contaminat cu azbest este ”cancerigen pentru oameni.”
Pe de altă parte, IARC, arată că talcul fără azbest ”nu este clasificabil în ceea ce privește carcinogenitatea la om”, așa cum rezultă din monografiile Agenției, din iunie 2020, privind identificarea pericolelor cancerigene pentru oameni.
Deși talcul din produsele de machiaj nu a fost legat de cancer, acesta poate provoca alte probleme de sănătate, cum ar fi posibile dificultăți de respirație la inhalarea pudrei de față, susțin specialiștii Colegiului Farmaciștilor, care citează datele din literatura de specialitate.
Subiectul a luat amploare și a fost mediatizat la nivel global în 2018, atunci când presa internaționată, dar și cea din România au relatat cazul gigantului farmaceutic J&J, care, potrivit agenției Reuters, ştia de zeci de ani faptul că în pudra de talc pentru copii pe care o produce există azbest, un mineral periculos pentru sănătatea omului, care poate provoca mai multe boli, printre care şi numeroase forme de cancer.
Compania a fost obligată să prezinte mii de pagini de note, rapoarte interne şi alte documente confidenţiale avocaţilor, în cadrul proceselor deschise în urma a peste 11.000 de plângeri în care reclamanții au susținut că pudra sa de talc a gigantului farmaceutic le-ar fi cauzat cancere, inclusiv cancer ovarian în cazul a mii de femei.
Documentele interne ale companiei arată că, între 1971 şi 2001, în produsele J&J în care exista pudră de talc a fost semnalată prezenţa azbestului, iar oficialii companiei, cercetătorii, doctorii şi avocaţii săi erau îngrijoraţi de modul în care să abordeze această problemă. Cu toate acestea, potrivit informațiilor devoalate de presă, niciunul dintre ei nu a anunţat autorităţile competente că ar şti de această situaţie.
Investigația Reuters, preluată de presa internațională, dezvăluia că “cele mai vechi menţiuni referitoare la pudra de talc contaminată sunt din anii 1957 şi 1958, ca urmare a rapoartelor unui laborator. Acestea descriu elemente de contaminare ca tremolitul fibros şi acicular în talcul furnizorului italian al produselor J&J. Acesta este unu din şase minerale care în forma sa fibroasă este clasificat ca azbest”.
În luna august 2022, compania americană Johnson & Johnson anunța că va înceta să mai vândă pudră pentru copii pe bază de talc la nivel global, în 2023, compania insistând că decizia sa a fost luată din motive financiare, fără a avea vreo legătură cu siguranța produselor.
Femeia care a dat în judecată compania Johnson&Johnson, acuzând că s-a îmbolnăvit de cancer de la pudra de talc, a câștigat în 2019, în instanță, despăgubiri în valoare de 29 de miloane de dolari, potrivit The Guardian.
Juriul din California, unde s-a judecat procesul, a decis că Johnson&Johnson trebuie să îi plătească femeii daunele de 29 de milioane de dolari pentru că azbestul din pudra de talc a cauzat cancerul de care acesta suferea.
Până acum, compania a plătit 7,4 miliarde de dolari în dosare legate de litigii, între 2020 și 2021, cele mai mari sume fiind alocate în cazul dosarelor ce vizau produse pe bază de pudră de talc.
Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson a decis să nu mai comercializeze pudră de talc pentru copii, începând cu anul 2023. Decizia se va aplica în toate țările din lume, urmare a faptului că producătorul a decis deja să nu mai vândă în SUA pudră de talc, din cauza numeroaselor scandaluri și procese din instanță.
Compania spune că acest lucru vine ca urmare a unei „dezinformări” cu privire la siguranța produsului, arată Reuters, care amintește de investigația realizată de jurnaliștii săi în 2018, care a arătat că Johnson & Johnson știa de zeci de ani că azbestul este cancerigen.
Directiva 1999/77/CE interzice toate utilizările de azbest începând cu 1 ianuarie 2005. În plus, Directiva 2003/18/CE interzice extracția de azbest, precum și fabricarea și prelucrarea produselor din azbest. Cu toate acestea, cea mai importantă problemă este expunerea la azbest pe parcursul activităților de îndepărtare, demolare, reparare și întreținere.
Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009, privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, controlează în mod riguros expunerea la azbest de toate tipurile, în toate formele sale. În temeiul articolului 8, angajatorii trebuie să se asigure că niciun lucrător nu este expus la o concentrație de azbest în suspensie în aer de peste 0,1 fibre pe cm3, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA). De asemenea, trebuie consultată și legislația națională.
Orice activitate care implică azbestul în mod direct trebuie notificată autorității naționale responsabile, potrivit informațiilor prezentate de ec.europa.eu.
Azbestul este un mineral natural ale cărui fibre pot fi separate în fire subțiri și durabile. Acesta este utilizat pe scară largă în multe industrii, deoarece fibrele sale sunt izolatoare excelente – sunt rezistente la căldură, la incendii și la produse chimice și nu conduc electricitatea. Este adesea folosit pentru a consolida cimentul și alte materiale.
Cu toate aceste beneficii, însă, azbestul este o substanță deosebit de periculoasă, clasificată ca fiind cancerigenă de categoria 1A în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea produselor chimice.
În cazul în care produsele care conțin azbest sunt deteriorate, fibrele de mici dimensiuni pot fi inhalate, conducând în timp la boli precum azbestoza, mezoteliomul și alte forme de cancer.
CITEȘTE ȘI:
Johnson&Johnson ȘTIA din 1957 că pudra de talc conține azbest CANCERIGEN