Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare din iunie și că va demisiona dacă va fi ales, declanșând o cursă pentru a-l înlocui sau pentru a nu risca ca rolul să revină premierului maghiar, Viktor Orban, un cunoscut contestator al politicilor Uniunii Europene și bun prieten cu Vladimir Putin.
„Am decis să candidez la alegerile europene din 2024”, a declarat Michel pentru presa belgiană sâmbătă. Fostul premier belgian este șeful Consiliului UE, grupul liderilor de guvern din cele 27 de state membre ale UE, din 2019.
„Dacă voi fi ales, îmi voi ocupa locul în Parlamentul European. Consiliul European poate să anticipeze și să numească un succesor până la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie”, a declarat el, adăugând că va candida pentru această funcțtie din partea partidul său belgian de centru-dreapta, Mișcarea Reformistă.
Această decizie surprinzătoare înseamnă că șefii de guvern din UE, care numesc împreună președintele Consiliului, se află sub o presiune semnificativă pentru a ajunge la un acord asupra unui succesor al lui Michel înainte de 1 iulie, când Ungaria urmează să preia președinția rotativă a Consiliului pentru șase luni.
În conformitate cu normele UE, în absența unui președinte permanent al Consiliului, această funcție – care presupune prezidarea reuniunilor Consiliului și, împreună cu parlamentul, este esențială pentru formarea noii comisii – revine statului membru care deține președinția rotativă.
Astfel, Orban – care a fost acuzat în repetate rânduri că a ținut ostatic sprijinul european pentru Ucraina, în timp ce miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria, înghețate din cauza unor dispute legate de statul de drept, au fost înghețate – ar conduce de fapt Consiliul.
Duminică, Michel a reacționat la criticile aduse deciziei sale, spunând: „Vreau să fie clar că, în orice caz, în iunie trebuia să se ia decizia privind succesorul meu, iar decizia Parlamentului va fi în iulie, astfel încât este ușor pentru Consiliu să decidă, să anticipeze intrarea în funcție a succesorului meu.
„Există multe instrumente dacă există voința politică de a-l evita pe Viktor Orban”.”
Liderii europeni urmează să se întâlnească pe 17 iunie și 27-28 – după alegerile parlamentare cincinale, care au loc în întregul bloc în perioada 6-9 iunie – pentru a începe să se lupte pentru posturile de conducere ale blocului, inclusiv pentru președinții Comisiei și Consiliului.
În mod normal, aceste negocieri ar dura luni de zile, culminând cu instalarea noii comisii la sfârșitul lunii noiembrie, dată la care ar trebui să se încheie mandatul lui Michel în calitate de președinte al Consiliului. Dar liderii vor avea acum mult mai puțin timp la dispoziție.
Unii observatori ai UE au minimalizat importanța gestului lui Michel. Hosuk Lee-Makiyama, de la Centrul European pentru Economie Politică Internațională, a declarat că aceasta „nu face decât să devanseze cu șase sau nouă luni cursa pentru desemnarea succesorului său”.
Acesta ar fi „o pacoste pentru câțiva candidați care vor fi încă blocați în politica națională”, a spus el, dar este „un post de nivel doi care este deja rezervat pentru cineva apropiat de Franța și [de] stânga”.
Alții, însă, au condamnat decizia președintelui Consiliului ca fiind pripită și egoistă. Alberto Alemanno, profesor de drept european la Colegiul Europei, a declarat că această mișcare a fost „nu numai egocentrică, ci și iresponsabilă”, potrivit The Guardian.