Scenariul sumbru în caz de CUTREMUR major în București. Deși peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele

Publicat: 04 11. 2024, 13:08
Actualizat: 04 11. 2024, 13:08

This browser does not support the video element.

Răzvan Munteanu, directorul Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din București, a vorbit în cadrul unei dezbateri publice despre riscul care planează asupra capitalei României în cazul producerii unui cutremur major. Deși avem 20.000 de clădiri vulnerabile, doar pentru 2000 dintre ele sunt date colectate.

Astfel, expertul trage un important semnal de alarmă și afirmă că „oraşul cade pe noi”.

Câte clădiri s-au consolidat în ultimii 30 de ani

„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni”, a precizat Răzvan Munteanu.

„Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit. Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare. Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru”, a insistat Munteanu.

Șeful AMCCRS mai susține că, ori de câte ori se discută despre fonduri europene, subiectul este abordat „la modul general”.

„Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale. A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat”, a arătat Răzvan Munteanu.

Bucureștiul, nepregătit pentru un cutremur major

Potrivit Digi24, Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, trage și el un semnal de alarmă. În context, expertul a vorbit despre metoda de construcție pe roți.

„Este cel mai răspândit mit atunci când vorbim de risc seismic. În realitate, nu există în Capitală aceste construcții, pe șină sau pe role. Important de știut este faptul că înainte de cutremurul din 1977, nicăieri în România nu s-a aplicat acest gen de izolare a bazei unei construcții. Ideea de construcție pe șină are legătură cu o metodă inginerească numită metoda izolării bazei sau izolare seismică.

În prezent, metoda chiar a fost folosită pentru clădirea Primăriei București, atunci când s-a consolidat. Diferența este că nu s-au pus role sub clădire, ci s-au tăiat elementele verticale, pe rând, la baza parterului, și o porțiune din ele a fost scoasă și s-a montat un izolator seismic, care practic este o bucată mare de cauciuc armată cu metal. Asta înseamnă că, în momentul unui cutremur, când se va mișca subsolul clădirii, partea de sus a clădirii nu se va mișca atât de mult, deoarece mișcarea, la început, trebuie să treacă prin acea bază de cauciuc, care protejează.

Există la Iași o construcție pe role, un bloc de patru etaje făcut după 1980, care are un sistem unde, fundația este pe un fel de șine. O primă dovadă a folosirii metodei izolării bazei în România”, a povestit Matei Sumbasacu.

„Capitala europeană cu cel mai mare nivel de risc seismis”

În opinia sa, Bucureștiul nu este sigur în cazul producerii unui seism major:

„Nici pe departe!

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare nivel de risc seismic. Acest risc are două componente, în mare parte. Are componenta de hazard (amenințare), care înseamnă cât de tare este/poate fi cutremurul pe care îl așteptăm, și are componenta de vulnerabilitate, cât de pregătiți suntem, real, să facem față unui seism.

Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt pregătite, nici comunitățile, oamenii, la nivel individual, nu sunt pregătiți și nu au un plan bine structurat în caz de orice pericol. Nu există acel bagaj de urgență în caz de cutremur și prim ajutor, mulți oameni nu dețin nici informații în acest sens”.

Ce trebuie să faci în caz de cutremur

  • Clădirile trebuie părăsite calm, fără a lua lucruri inutile, iar drumul spre ieşire trebuie verificat cu grijă, pentru a evita expunerea la pericole.
  • Pentru orice eventualitate, trebuie prevenită rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.).
  • Dacă la ieşire uşile sunt blocate, trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă uşile nu pot fi deblocate, se recomandă spargerea geamului, curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. şi evacuarea prin golul astfel creat.
  • În cazul în care, în urma unui cutremur sunt persoane rănite, acestea trebuie să fie eliberate din locurile unde au rămas prinse și trebuie să li se acorde primul ajutor.

CITEȘTE ȘI:

Cifre extrem de îngrijorătoare! Câte clădiri din București s-ar prăbuși la un cutremur ca cel din 1977

Ce spune Nicușor Dan despre producerea unui cutremur în București. „O să fie rău!”