Școlile din România pot angaja PSIHOLOGI. Dar costurile rămân o provocare pentru unitățile școlare din mediul rural

Potrivit Prima TV, școala a devenit un adevărat „ring de box, unde unii elevi se bat, se umilesc, și uneori, devine un adevărat pericol public”.

Un exemplu: o mamă și fiica sa au fost bătute în fața unei școli din București, chiar sub privirile polițistului local care păzea intrarea.

Realitatea este sumbră, aproape jumătate din elevii români au fost supuși unor acte de violență. Situația este gravă și în privința consumului de droguri. Unu din zece elevi au consumat cel puțin o singură dată substanțe ilegale.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

De la 1 septembrie, școlile pot apela la psihologi

În premieră, de la 1 septembrie 2024, școlile pot solicita centrelor județene un profesor psiholog, care poate fi psiholog clinician sau psihoterapeut.

După 13 ani de dezbateri și amânări cu privire la rolul consilierului școlar și psihologului în școli, Ministerul Educației introduce în regulamentul CJRAE (REGULAMENT-CADRU de organizare şi funcţionare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională)/CMBRAE (Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala), care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, atribuții specifice pentru fiecare funcție.

Profesorul-psiholog poate lucra în școli, în cabinetele de consiliere psihopedagogică, cabinetele logopedice, cabinetele de sprijin educațional/camerele-resursă sau în CJRAE/CMBRAE, transmite Edupedu.

Școlile rurale nu-și permit psihologi și nici consilieri școlari

Din păcate, pentru multe școli din mediul rural, unde este o criză de profesori la diferite materii, este o imposibilitate, în condițiile în care sute de elevi au nevoie de consiliere din cauza condițiilor economice precare sau a părinților plecați în străinătate. Psihologii resping școlile din mediul rural din cauza salariilor prea mici, notează Adevărul.

În Botoșani, în 2023, erau numai 85 de consilieri școlari. Salariul unui consilier școlar debutant variază între 2.500 și 3.000 de lei pe lună. Mulți psihologi preferă să presteze la cabinete private, unde pot obține venituri mai mari, tarifele variind între 100 și chiar 350 lei/50 minute.

Sute de unități școlare au grupuri sanitare în curte

În anul școlar 2020-2021 au fost înregistrate peste 800 de unități de învățământ care au grupurile sanitare în curte, lucru de neacceptat.

Potrivit Edupedu, numărul unităților de învățământ cu toaletă în curte a crescut cu 20% de la începutul anului școlar 2023-2024, asta după ce un proiect de hotărâre de guvern prevedea transferul unor fonduri pentru amenajarea de grupuri sanitare conforme în 227 de școli care nu au astfel de toalete – cu 38 mai multe decât numărul declarat la începutul anului de ministra Educației, Ligia Deca, anume 189 de școli cu latrine.

Liberalii susțin că înainte să ajungă la guvernare în 2019, numărul școlilor cu toaletă în curte era mult mai mare, de aproape 2.500.

Școala a devenit un „ring de box”

În nicio unitate școlară nu exista un psiholog sau un psihoterapeut. Părinții spun că este nevoie urgentă de ei, dar sunt sceptici că acest lucru va fi posibil, chiar și după aplicarea noului regulament educațional. De 13 ani, conducerea școlilor și ministerul Educației încă fac confuzie între consilierii școlari și psihologi.

Psihologul și psihoterapeutul dr. Cristian Andrei a declarat pentru Prima TV că psihologii trebuie să intervină și asupra adulților. Unii directori, precum Andreia Bodea de la I.L. Caragiale, deși consideră că ideea este bună,  sunt sceptici că ar putea exista suficienți psihologi pentru a putea gestiona problemele multor elevi cu depresii grave.

Și părinții sunt sceptici în privința implementării, la fel și profesorii. Ruxandra Achim, profesor, a declarat pentru Aleph News că diriginții și consilierii școlario sunt un sprijin util pentru elevi și le pot semnala părinților situațiile dificile pentru a apela la psihologi. Profesoara susține că „școala nu poate deveni un cabinet psihologic”.   

Ce poate face un psiholog profesor în școala românească a secolului 21?

Psihologii au nevoie de atestate de liberă practică eliberate de Colegiul Psihologilor din România. Ei pot să facă o evaluare psihologică privind dezvoltarea cognitivă, afectiv-motivațională, psihosocială a elevilor.

De asemenea, le pot analiza personalitatea. Ei vor identifica factorii psihologici implicați în contextele de învățare la nivelul clasei de elevi și vor organiza studii, programe și activități cu rolul de a reduce abandonul școlar și de a reintegra în școală elevii cu probleme. Intervenția psihologică educațională va consta în consiliere psihoeducațională, consiliere vocațională și vor elabora metode și instrumente de lucru.

Ei vor putea oferi consultanță și cadrelor didactice, părinților, personalului administrativ și liderilor comunitari. Norma didactică aferentă postului de profesor-psiholog cuprinde 40 de ore pe săptămână: 18 ore de activități de evalure și consiliere psihologică și 22 ore pentru activități de pregătire metodico-științifică și complementară.

Sursa Foto: Shutterstock

Citește și: Bullying-ul și mitul psihologului școlii arată cifre îngrijorătoare: Unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor. ”Școala nu a prioritizat sănătatea emoțională a copiilor”