Se adâncesc pierderile cauzate de BLOCAJUL URBANISTIC impus de Nicușor Dan. BREC: ”Scade numărul locuințelor livrate în București”
Capitala se află, după suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) ale sectoarelor – și în contextul în care noul Plan Urbanistic General (PUG) se află abia în faza de analiză a unor studii de fundamentare – într-un blocaj urbanistic ale cărui repercusiuni sunt foarte grave.
De altfel, specialiștii în urbanism au tras, de nenumărate ori, semnale de alarmă în legătură cu acest blocaj, însă – cel puțin deocamdată – această ecuație cu foarte multe necunoscute rămâne fără răspuns clar.
- Ponderea Bucureștiului în ceea ce privește locuințele nou livrate scade de 66,50% în 2020 la 57,40% în 2022, în timp ce Ilfovul crește de la 33,50% în 2020 la 42,60%.
- Bucureștiul își diminuează contribuția la PIB-ul național: 2019- 37%, 2021 – 34,6%, 2022 – 29,8%.
- Pierderea estimată pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de euro pentru perioada 2022 – 2026.
- BREC lansează o nouă invitație la dialog către autorități pentru identificarea celor mai bune soluții de depășire a actualei situații.
Potrivit Bucharest Real Estate Club, blocajul administrativ și incertitudinea climatului urbanistic adâncesc pierderile pentru economia Bucureștiului pe multiple paliere: scăderea numărului de locuințe livrate în București, în detrimentul Ilfovului, precum și a taxelor colectate de autorități.
”Blocajul urbanistic are efecte clare”
De altfel, informațiile furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) se poate observa scăderea ponderii numărului de locuințe livrate în București în detrimentul celor livrate în Ilfov.
Astfel de la 66,5% în 2020, aceasta a scăzut consecutiv la 60,60% în 2021 ajungând la 57,40% în 2022, în timp ce ponderea județului Ilfov a crescut.
| LOCUINȚE FINALIZATE ÎN BUCUREȘTI & ILFOV, 2020 – 2022 (SURSA – INS) | |||
| AN | NR DE LOCUINȚE NOU LIVRATE | BUCUREȘTI | ILFOV |
| 2020 | 20783 | 66.50% | 33.50% |
| 2021 | 22010 | 60.60% | 39.40% |
| 2022 | 21328 | 57.40% | 42.60% |
”Blocajul urbanistic are efecte clare în ceea ce privește accesibilitatea noilor locuințe din București. Crește ponderea livrărilor din zonele limitrofe, acest fapt având un impact direct asupra creșterii valorilor de trafic și a poluării din Capitală, unde oamenii vin să lucreze, să își aducă copiii la școală sau pentru activități sociale”, spune Despina Ponomarenco, Președinte BREC.
Contribuția Bucureștiului la PIB-ul național a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 și până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010
Potrivit situațiilor financiare depuse la ANAF – de companiile active în industria de construcții și imobiliare -, precum și statisticilor INS consultate de analiștii BREC, contribuția Bucureștiului la PIB-ul național a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 și până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară.
Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de Euro.
”În contextul creșterii importanței strategice a zonei CEE, Bucureștiul pierde investiții majore din cauza incertitudinii și a lipsei predictibilității în materie de reglementare urbanistică. Capitala României este în competiție cu alte capitale din zona CEE, nu cu orașe secundare din țară, astfel că pierderile sunt pentru economia românească”, explică Despina Ponomarenco, Președinte BREC.
Asociația Bucharest Real Estate Club (BREC), care reprezintă întreaga industrie de real estate – mari dezvoltatori, companii de construcții, arhitectură, project management, consultanță sau avocatură din real-estate – rămâne deschisă dialogului cu autoritățile pentru identificarea celor mai bune soluții astfel încât Bucureștiul să reintre într-un cadru de normalitate.
Citește și: