Sunt schimbări importante legate de colectarea deșeurilor din România. Mai exact, țara noastră va fi obligată să colecteze selectiv deșeurile textile. Mircea Fechet a explicat modul în care va fi efectuată colectarea, precum și posibilele locuri unde hainele vechi pot fi depuse. Reciclarea textilelor la nivel mondial reprezintă o problemă uriaşă.
Reamintim că, de la 1 ianuarie 2025 primăriile trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor containere pentru reciclarea textilelor. Nu este însă foarte clar ce se va întâmpla cu ele mai departe, deoarece în România nu există centre de reciclare.
Oficialul de la Mediu a precizat că, nici în România, nici în restul Uniunii Europene, nu există deocamdată capacități suficiente de reciclare a deșeurilor textile.
„Fără îndoială, legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Mai departe, măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă, sau la puncte de colectare cu aport voluntar, rămâne la latitudinea primarului. Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta să avem și colectarea separată a textilelor.
Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate, și trebuie reciclate”, a spus Mircea Fechet pentru Digi 24.
Mircea Fechet susține că un punct important în acest demers crucial pentru țara noastră îl reprezintă punctele de colectare pentru materialele textile, despre care susține că nu vor arăta foarte diferit de orice alt tip de punct de colectare pentru ambalaj reciclabil.
„O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine. Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți. În România există foarte multe astfel de magazine. Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second hand, iar acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple.
Textilele pot fi la fel de bine pregătite pentru reutilizare. Există aici normative specifice care țin de spălarea acelor haine, de tratarea lor. Obligația fiecărui UAT (primărie – n.red.) este aceea de a asigura puncte de colectare. Că aceste puncte vor fi unul la 10 blocuri, sau unu la 20 de blocuri, rămâne la latitudinea fiecărui primar.
E puțin probabil să mai să avem o nouă fracție colectată din poartă în poartă, pentru că acest tip de colectare generează niște costuri, iar în cazul materialelor reciclabile, ideal ar fi ca acele costuri de colectare să fie acoperite din vânzarea materialului reciclabil”, a adăugat ministrul Mediului, potrivit sursei citate.
În ultimii ani producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare a scăzut. Europenii folosesc aproximativ 26 kg de textile în fiecare an și aruncă la gunoi aproape jumătate.
Pentru hainele pe care le foloseşte de-a lungul vieții un singur om e nevoie de 391 de kg de materie primă, 400 de m2 de teren, 9 m3 de apă, arată Agenţia europeană pentru mediu, citată de stirileprotv.ro.
La Buzău autoritățile au montat încă din 2021 containere pentru reciclarea textilelor, iar deşeurile ajung în magazine second hand și în fabrici care produc covoare.
Sursă foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Românii vor fi obligați de anul viitor să RECICLEZE materialele textile