Se redeschide rana ”Fenomenul Pitești”! Ctitorul ”Crucii Securității” candidează de unul singur la Asociația Cadrelor Militare în Rezervă: „Singurul contracandidat va fi trecutul lui, dosarul lui de la CNSAS”
Joi, 28 martie 2024, au loc alegeri la Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere (ACMRR) – SRI Argeș, iar „momentul” este unul controversat, în condițiile în care în cursă s-a înscris doar un singur candidat. Este vorba despre Dumitru (Mitică) Șovar, cel care și-ar fi pregătit terenul pentru o „luptă” fără contracandidat.
Potrivit argesfocus.ro, „scrutinul” de la ACMRR ar devoala un tablou searbăd, în care Mitică Șovar aleargă acum de unul singur spre linia de sosire, eliminând orice suspans și transformând practic momentul realegerii sale pentru un nou mandat în ceva banal. De altfel, Gândul a prezentat informații despre fostul ofiţer de securitate şi şef al SRI Argeş, col.(r) Dumitru Șovar, în contextul în care acesta, în luna martie a anului 2023 – prin Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere (ACMRR) – SRI Argeș – a organizat un „eveniment” care a ridicat numeroase semne de întrebare.
Dumitru Șovar a coordonat dezvelirea unui monument controversat, dedicat „eroilor” fostei Securități
Cu ocazia sărbătorii Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, dar și cu ocazia Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 – marcate în data de 9 martie, în fiecare an – ACMRR a dezvelit, în cimitirul Eroilor din Pitești, un monument controversat dedicat ”eroilor” fostei Securități comuniste, ceea ce a dat naștere unor controverse prelungite. (informații detaliate AICI)
Organizatorii, în fruntea cărora s-a aflat col.(r) Dumitru Șovar, au declarat, totuși, că monumentul a fost ridicat cu ”sprijnul cadrelor în rezervă din SRI care au activat pe frontul nevăzut în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”.
Ulterior, controversele s-au mutat în instanță, reprezentanții asociației non-guvernamentale ”Ocnele Mari” cerând demolarea controversatului monument.
Gândul l-a contactat pe col.(r) Dumitru Șovar, la momentul respectiv, însă acesta a specificat că accesul la justiție este liber și că nu dorește să comenteze pe marginea acestui subiect.
Asociația a transmis un mesaj în care este adus ”un pios omagiu” celor peste 2 milioane de români care au fost încarcerați în perioada 1948-1989.
”Memorialul Ocnele Mari, organizație non-guvernamentala care își propună sa aducă la cunoștința publicului ororile petrecute, sub regimul comunist, la penitenciarul Ocnele Mari, penitenciar ce se afla sub coordonarea Securității din Regiunea Argeș, cu sediul în Pitești, aduce azi, 9 martie, un pios omagiu celor peste 2 milioane de români care au fost încarcerați în perioada 1948-1989”, s-a transmis pe pagina de Facebook a asociației.
Istoricul Marius Oprea: „Monumente ale Securității în viață”
Referindu-se la această controversată candidatură, istoricul Marius Oprea avertizează că Dumitru Șovar va cîștiga, cu siguranță, pentru că nu are un contracandidat, dezvăluind și că fostul ofițer de Securitate a făcut presiuni chiar și la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Piteşti – unde predă Marius Oprea – pentru a-i fi reziliat contractul.
Trecutul lui Dumitru Șovar, mai scrie istoricul Marius Oprea, nu îl recomandă pentru o astfel de candidatură, dar chiar trecutul îi este „contracandidat” fostului ofițer de Securitate.
„Istoricul Hodor de la Bucureşti şi securistul Şovar de la Piteşti au devenit monumente ale Securităţii în viaţă. Spiritul şi limbajul torţionarilor lui Ţurcanu şi apologia Securităţii se împletesc, mână în mână, la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi printre rezerviştii Securităţii. «Fenomenul Piteşti» cunoaşte o revenire pe agenda publică.
Hodor şi Şovar au un tupeu şi o impetuozitate pentru care mulţi foşti ofiţeri ai poliţiei politice i-ar invidia, au o scară de valori siminară şi un cinism fără margini. Cu deosebirea că primul e inteligent şi bine pregătit, ceea ce-l face şi mai nociv, iar al doilea e doar un personaj semidoct şi puternic, uzând de trecutul său în Securitate şi SRI, pentru a-i şantaja şi umili în continuare pe cei din jur şi a obţine avantaje personale. Ambii sunt apologeţi, direct şi în forme deloc subtile ai Securităţii şi practicilor ei. Primul a ajuns deja într-o funcţie care îi va permite să-şi exercite, prin decizii cu valoare oficială, convingerile. Al doilea se pregăteşte să o facă.
Dumitru Şovar se pregăteşte de alegeri: candidează pentru un nou mandat la conducerea Asociaţiei Cadrelor în Rezervă şi Retragere din SRI – Argeş. N-am îndoieli că va reuşi să-l obţină: nu are contracandidat. Sau, mai bine zis, de-acum singurul contracandidat va fi trecutul lui, pe care dosarul lui de la CNSAS, odată ajuns la instanţă, ziariştii îl vor studia cu mare atenţie şi interes (cel puţin eu o voi face), deconspirîndu-i şi pe foştii lui informatori, pe care Şovar i-a dirijat şi şantajat în aceşti ani, de la Prefectură şi până la Regia Apă-Canal, pentru a obţine contracte pentru fantomatica lui firmă de «pază şi protecţie».
Dar la CNSAS s-a mai întâmplat ceva notabil, zilele trecute. Dosarul lui Dumitru Şovar, «colonel SRI», cum se recomandă fostul căpitan de Securitate de la Serviciul I de Informaţii Interne al Securităţii din Piteşti din anii ’80, ajuns în zilele noastre iniţiatorul şi ctitorul unei Troiţe «în memoria eroilor de pe frontul nevăzut» al Securităţii, înălţată în Cimitirul Militar de la Piteşti, a ajuns pe masa Colegiului CNSAS.
Am primit confirmarea, tot pe surse, şi din cel puţin trei surse, că Şovar a fost socotit de majoritatea membrilor Colegiului, în precedenta sa formulă, «agent al Securităţii»: în limbaj profan, ofiţer de Securitate care a desfăşurat acţiuni de poliţie politică – a persecutat deci oameni, în acţiunile lui în slujba regimului comunist.
Ca un amănunt picant, Şovar a încercat să intevină şi la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Piteşti, unde predau ”Istoria rezistenţei şi represiunii comuniste” şi ”Fenomenul Piteşti”, pentru a determina să mi se rezilieze contractul singurului meu serviciu actual, la plata cu ora. N-a reuşit. Lumea în care trăim e una care devine, din nou, din ce în ce mai simplificată, pentru exercitarea puterii asupra ei. Cei de odinioară, cărora le păsa, au obosit sau au murit.
Marius Oprea
De pildă, majoritatea foştilor deţinuţi politici – în toată ţara, mai sînt cîteva sute, majoritatea bătrîni şi neputincioşi. Pe mormintele lor, s-a ridicat noua generaţie de urmaşi, care nu prea par să arate respectul şi deferenţa cuvenite predecesorilor: Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici a devenit un fel de «grup pe whatsapp», unde se trimit felicitări siropoase de la unul la altul şi fotografii cu pisicuţe.
Cam ca în întreaga «societate civilă», mutată pe «grupuri», în spaţiul virtual. Cel terestru e terenul «jucătorilor adevăraţi”, ca Hodor şi Şovar.
Dacă mai trăia Constantin Ticu Dumitrescu, a cărui fotografie nici n-am mai văzut-o în holul CNSAS, insituţie pe care a creat-o, lucrurile ar fost departe de cum le-am descris mai sus şi Securitatea n-ar fi ridicat capul, la braţ cu preşedintele şi premierul, chiar în sînul instituţiei care ar trebui să lupte pentru deconspirarea ei.
Dosarele poliţiei politice n-ar fi devenit instrumente de presiune şi şantaj în mîna lui Hodor de la SRI/CNSAS, şi pentru fraza cu «căcaţii cu ochi», acesta ar fi ajuns să predea istoria la un colegiu tehnic, iar societatea civilă, adică într-adevăr CIVILĂ, ar fi ridicat glasul şi ar făcut «lanţuri vii»”, a scris istoricul Marius Oprea pentru Mediafax.
Col.(r) Dumitru Șovar, sub „lupa” CNSAS
O informație de ultimă oră arată că fostul ofițer de Securitate Dumitru Șovar se află în atenția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe numele acestuia fiind întocmită o „notă de constatare” pentru „introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatarea calității de lucrător”.
Practic, o astfel de notă de constatare este întocmită atunci „când se identifică (n.red. – de către CNSAS) documente care atestă încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului, Consiliul solicitând instanţei constatarea calităţii de lucrător al Securităţii”.
Cu alte cuvinte, persoana respectivă – în cazul de față fostul ofițer de Securitate Dumitru Șovar – este suspectată că a făcut poliție politică în perioada regimului comunist.
„… vă aducem la cunoștință că, anterior derulării prezentei corespondențe, pe numele domnului Dumitru ȘOVAR, în calitate de Președinte al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul Român de Informații Argeș, au fost efectuate verificări la o altă cerere, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. y) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, pe numele domniei sale a fost emisă o Notă de Constatare, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S., pentru introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatarea calității de lucrător”, se arată în nota de constatare întocmită de CNSAS, potrivit unei adrese transmis către argesfocus.ro.
„Nimeni nu s-a revoltat că mulți dintre cei care au făcut poliție politică tânjesc după funcții furajate din bani publici”
Cei care contestă candidatura col.(r) Dumitru Șovar spun, potrivit sursei citate mai sus, că „surprinde lipsa de reacție a celor din afara acestei redute aparent inexpugnabile”.
„Nimeni nu și-a pus problema că foștii lucrători ai Securității au revenit în prim-plan, nimeni nu s-a revoltat că mulți dintre cei care au făcut poliție politică tânjesc după funcții furajate din bani publici sau sunt băgați în amantlâcuri comerciale cu societăți din subordinea unor instituții ale statului.
Fiți cu ochii pe alegerile de la ACMRR SRI Argeș, domnilor, altfel, mâine, poimâine, ne trezim cu încă o troiță, dedicată informatorilor ofițerilor care au luptat pe frontul nevăzut!”, au transmis contestatarii Dumitru Șovar.
Citește și: