Elementul de interoperabilitate al cloud-ului guvernamental, proiectul de jumătate de miliard de euro asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu va rezolva bătăile de cap ale românilor în raport cu statul fără partea de interoperabilitate, a explicat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, la Europa FM.
„În mandatul meu, am spus asta de la început, obiectivul meu este să mă concentrez pe interoperabilitatea pe termen scurt – în paralel cu proiectul de cloud care va merge înainte – după ce se va finaliza partea de infrastructură – Infrastructure as a Service (IAAS)- și vom avea procesele de migrare, cele 30 de instituții asumate în PNRR migrate pe cloud cu, foarte important, acest element de interoperabilitate. Practic, interacțiunea cetățeanului cu statul va funcționa după principiul once only. Aceasta înseamnă că instituțiile statului nu trebuie să-i ceară un document sau o informație mai mult de o singură dată”, a declarat Burduja la Europa FM.
Interoperabilitatea între diferite instituții ale statului va rezolva eliminarea drumurilor cetățenilor între instituții, a hârtiilor și copiilor „care ni se cer de fiecare dată când interacționăm cu statul”, explică ministrul. Burduja a punctat că se poate implementa interoperabilitatea înainte de a avea cloudul guvernamental și acesta este unul dintre obiectivele pe care și le-a propus în mandatul său și de asemenea cloudul poate exista, teoretic, fără interoperabilitate.
Legea interoperabilității este în prezent în Parlament și are termen finalul lunii iunie. Conform PNRR, primele instituții vor fi migrate în cloud în 2025-2026, dar Sebastian Burduja reiterează ceea ce a afirmat anterior, și anume că nu este cazul să așteptăm atâta timp până când vom avea baze de date care comunică între ele. El își propune să digitalizeze aceste servicii într-un termen accelerat.
„Am creat anumite reacții când am afirmat că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării ar trebui să fie vârful de lance al modelului de creștere economică românească pentru că ceea ce ține de cercetare, inovare și digitalizare ca instrument înseamnă să le dai voie de fapt românilor să se concentreze pe ceea ce fac pentru economie, să producă valoare pentru economie. Ca să ilustrez printr-un exemplu practic ce înseamnă cloudul digital mă voi referi la fotografiile din telefonul nostru. Dacă ele nu ar fi urcate într-un cloud, atunci când ne-am pierde telefonul sau l-am scăpa în apă, am pierde toate amintirile cu cei dragi”, a mai explicat Burduja.
Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul.
În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud” a aplicațiilor existente aferente serviciilor publice.