Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a clarificat, la Europa FM, stadiul în care se află în momentul actual „temele” asumate de statul român în ce privește achizițiile aferente cloudului guvernamental. El a admis că sunt întârzieri, dar a explicat că a gândit, alături de experții ministerului o abordare etapizată, astfel încât valoarea echipamentului hardware să nu se deprecieze înainte de a fi folosit la capacitate maximă.
„Noi la 30 martie trebuia să terminăm o analiză, diagnoză a sistemului și să spunem ce ne dorim prin acest cloud – analiza de opțiuni și trei luni mai târziu trebuia să atribuim o licitație de 400 milioane de euro. Nu se poate într-un stat democratic cu termene, cu legi, cu contestații să atribui o licitație de o asemenea valoare în trei luni de zile. Ceea ce știm este că în PNRR analiza care dicta caietul de sarcini trebuia finalizată la 30 martie. Dacă se anticipa că nu e posibil, trebuia dat alt termen. Posibil să se fi stat până în ultimul moment cu acest deadline, cum ni se întâmplă tuturor, dar în orice caz și un an de zile e un termen mic la o asemenea sumă. Dacă e grabă la proiectare, de obicei se prelungește termenul de execuție. Eu nu aș dori să ne găbim cu partea de proiectare în ce privește cloudul guvernamental ca apoi să ne trezim cu acest cloud scump care nu e funcțional”, a spus Burduja la Europa FM.
El a adăugat că ministerul Digitalizării este, în ce privește analiza de opțiuni, într-un dialog cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu Comisia Europeană.
„La data de 30 iunie vrem să semnăm acordul între ministerul nostru și instituțiile implicate în implementarea cloudului, deci nu să atribuim o licitație ci să definim arhitectura prin care se va implementa acest cloud și să avem un studiu de fezabilitate și un proiect tehnic în următoarele luni. Vrem să mergem cu o abordare etapizată. Pentru că hardul de infrastructură se depreciază din prima zi în care este achiziționat și pus în funcțiune. Durata de viață a unui cloud este între cinci și 10 ani. Noi nu vrem să fim în situația în care cumpărăm tot acest hard, folosim un procent mic din el și ne trezim peste 5 ani că trebuie să cumpărăm alte echipamente. Atunci am gândit un sistem etapizat în care pe baza cererilor cadru de la instituțiile care doresc să migreze (n.r în cloud). Se fac comenzi succesive astfel încât capacitatea acestui cloud crește etapizat și se folosește în mod eficient”, a explicat ministrul.
Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul.
În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud” a aplicațiilor existente aferente serviciilor publice.
Proiectul a stârnit însă multe controverse atât în mediul privat, dar și public. Toată infrastructura IT a cloud-ului ar urma să fie găzduită în centre de date ale STS, iar securitatea cibernetică ar urma să fie asigurată de SRI.