Seceta a pus stăpânire pe România. Consum de apă restricționat în sute de localități

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat, luni, că 583 de localități, dintre care 311 care dispun de sisteme centralizate și 272 fără sisteme centralizate, sunt alimentate cu restricții, cele mai multe aflându-se în zona Moldovei, respectiv în județele Botoșani, Vrancea, Vaslui, Iași, Neamț. În plus, mai multe sectoare ale Dunării, aferente a 41 de localități, au intrat în faza de atenționare.

Oficialii ANAR au precizat luni că monitorizează în continuare cu frecvență ridicată modul de exploatare a resurselor de apă/satisfacerea cerințelor de apă, precum și modului de aplicare a prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare (administrate de A.N. Apele Române alături de S.C. Hidroelectrica S.A.) este în prezent de 78,14%, în scădere față de săptămâna trecută când era de 78,59%.

Care a fost minimul istoric

Volumul de apă în principalele lacuri este de cca 3,39 miliarde mc (în scădere față de 3,46 miliarde mc cât era la începutul lunii).

„Chiar dacă rezervele de apă sunt în scădere, asigurăm necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. Estimăm că, pentru sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, un coeficient de umplere de cca. 75%”, au transmis reprezentanții ANAR.

Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 3000 mc/s urmând să ajungă în data de 12 august la valoarea de 2800 mc/s, fiind sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s), conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Potrivit oficialilor ANAR, Dunărea va ajunge în 18 august la 2.750 mc/s. În 2022 (ultimul an secetos), Dunărea avea în aceeași perioadă un debit de 1900 mc/s și a scăzut până la sfârșitul lui august 2022 la 1750 mc/s. Minimul istoric s-a atins în septembrie 2003: 1500 mc/s.

Nivelul la mira de la Cernavodă este de 0,72 de metri.

„Menționăm că mai avem 90 de cm până la aplicarea treptei I de restricții în acest moment nefiind probleme de alimentare cu apă a Centralei de Cernavodă”, a transmis compania națională. La centrala nucleară de produce 20% din totalul energiei eletrice la nivel național.

Recomandările ANAR

ANAR monitorizează permanent exploatarea resurselor de apă/satisfacerea cerințelor de apă precum și modul de aplicare a prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, situația fiind centralizată săptămânal.

„Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populație privind utilizarea rațională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populației”, a transmis ANAR.

Planuri de restricții în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu.

„Fiecare dintre noi poate adopta soluții individuale de economisire a apei. Este bine să apelăm, acolo unde avem această posibilitate, la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol”, recomandă specialiștii.

Localitățile vizate

Restricții în localitățile care dispun/nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă:

–              În prezent, 311 de localități (din care 8 orașe/municipii Dorohoi, Novaci, Iași, Pașcani, Târgu Ocna, Hârlău, Roman, Târgu Neamț, Solca) care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă este asigurată cu restricții, în  anumite intervale orare.

o             Cele mai afectate sunt județele Iași – 93 localități, Vrancea – 35 localități, Neamț – 36 localități, Botoșani -31 localități, Gorj – 28 localități, Bacău – 17 localități, Galați – 14 localități, Mehedinți – 8 localități,  Vaslui – 10 localități, Olt – 8 localități, Argeș și Giurgiu – 6 localități, Dâmbovița – 5 localități, Suceava – 4 localități, Teleorman – 2 localități, Dolj și Caraș-Severin – 1 localitate.

–              În prezent, 272 de localități – care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale- sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului și privat). Cele mai multe localități sunt în județele: Botoșani, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava, Iași, Galați, Olt, Prahova, Vrancea și Gorj. Cele mai afectate sunt județele Botoșani -153 localități din care și municipiul Dorohoi, Vaslui – 59 localități, Bacău – 18 localități, Neamț – 12 localități, Suceava – 9 localități, Iași – 7 localități, Galați – 5 localități.

Situația aplicării prevederilor Planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, inclusiv menționarea situațiilor de restricții înregistrate în satisfacerea cerinței de apă la folosințe, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă:

–              6 sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe râul Jiu (județul Gorj) și pe râul Buzău (județ Buzău, inclusiv Acumularea Siriu), se află în faza de atenționare-avertizare pentru folosințele industrie și populație;

–              Sectoare de pe Fluviul Dunăre și brațele acestuia Măcin. Borcea, Chilia, Tulcea și Sulina, aferente a 41 localități se află în faza de atenționare-avertizare:

o             Fluviul Dunăre – pe sectorul Chiciu-Vadu Oii (amonte Chiciu), sectoare aferente a 5 localități riverane (județul Călărași), pe sectorul Chiciu-Cernavodă-Hârșova, sectoare aferente a 8 localități riverane (județul Constanța), pe sectoriș Dunăre-Galați, sectoare aferente a 3 localități (județul Tulcea) pentru folosințele populație, irigații, industrie, piscicultură;

o             Brațul Borcea – Sectorul Chiciu – Vadu Oii, sectoare aferente a 9 localități riverane (județele Călărași și Ialomița) pentru folosința Irigații;

o             Brațul Măcin – sectoare aferente a 10 localități riverane ( 1 localitate în județul Brăila, 9 localități în județul Tulcea), se află în faza de atenționare-avertizare pentru folosințele populație, irigații, industrie, piscicultură;

o             Brațul Chilia – Sectorul Dunăre – Braț Chilia, sectoare aferente a 4 localități riverane (județul Tulcea) pentru folosințele populație, irigații, piscicultură;

o             Brațele Dunării- Tulcea și Sulina – Sectorul Dunăre – Braț Sulina, sectoare aferente a 5 localități riverane (județul Tulcea) pentru folosințele populație, irigații, industrie, piscicultură.

–              9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Olt (județele Harghita și Brașov), râul Ialomița (județele Ialomița și Brăila) se află in treapta 1 de restricții pentru folosințele Irigații, industrie;

–              2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare și pârâul Vadasz (județul Covasna) se află în treapta 2 de restricții pentru folosința Piscicultură;

–              13 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (județul Brăila), pârâurile Homorodul Mare,  Fișag (județul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcușa, canalul Morii (județul Covasna), se află in treapta 3 de restricții pentru folosințele Irigații și Piscicultură.

–              Acumularea Dopca din județul Brașov se află în treapta 2 de restricții pentru folosința Populație;

–              Acumulările Pârcovaci, Hălceni, Sârca, din județul Iași, Acumularea Cal Alb din județul Botoșani și Acumularea Mănjești din județul Vaslui  se află în treapta 3 de restricții pentru folosințele Populație, Industrie, irigații și piscicultură;

37 de sectiuni cu debite sub minimum necesar

Din cele 120 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 37 de secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ:

• Spațiul hidrografic Prut-Bârlad – 10 secțiuni (stația hidrometrică Oancea, stația hidrometrică Ungheni – râul Prut, stația hidrometrică Teuci, stația hidrometrică Vaslui, stația hidrometrică Bârlad – râul Bârlad, stația hidrometrică Ștefănești – râul Bașeu, stația hidrometrică Todireni – râul Jijia, stația hidrometrică Holboca – râul Vaslui, stația hidrometrică Șipote – râul Miletin, stația hidrometrică Podu Iloaiei, stația hidrometrică Holboca – râul Bahlui);
• Spațiul hidrografic Buzău-Ialomița – 8 secțiuni (stația hidrometrică Câmpina, stația hidrometrică Prahova, stația hidrometrică Bușteni – râul Prahova, stația hidrometrică Moroeni, stația hidrometrică Siliștea Snagovului, stația hidrometrică Târgoviște, stația hidrometrică Slobozia – râul Ialomița, stația hidrometrică Cioranii de Jos – râul Cricovul Sărat);
• Spațiul hidrografic Olt – 5 secțiuni (stația hidrometrică Cornet, stația hidrometrică Hoghiz, stația hidrometrică Feldioara – râul Olt, stația hidrometrică Nistorești – râul Olteț, stația hidrometrică Reci – Râul Negru);
• Spațiul hidrografic Argeș-Vedea – 4 secțiuni (stația hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmbovița influențat de orarul de funcționare al CHE Clăbucet, stația hidrometrică Căpățâneni pe râul Argeș, stația hidrometrică Crovu – râul Glavacioc, stația hidrometrică Poenari – râul Sabar);
• Spațiul hidrografic Crișuri – 4 secțiuni (stația hidrometrică Nușfalău, stația hidrometrică Marca – râul Barcău, stația hidrometrică Chiribiș – râul Bistra, stația hidrometrică Vadu Crițului – râul Crișul Repede);
• Spațiul hidrografic Siret – 2 secțiuni (stația hidrometrică Brodina – râul Suceava, stația hidrometrică Cremenea – râul Uz).
• Spațiul hidrografic Banat – 1 secțiune (stația hidrometrică Sadova – râul Timiș);
• Spațiul hidrografic Jiu – 1 secțiune (stația hidrometrică Rovinari – râul Jiu);
• Spațiul hidrografic Mureș – 1 secțiune (stația hidrometrică Petreștii de Jos – râul Hășdate);
• Spațiul hidrografic Someș-Tisa – 1 secțiune (stația hidrometrică Baia Sprie – râul Săsar).