SECRETELE longevității din satul în care viața trece de 100 de ani. Ce ne ajută să trăim mai mult și mai bine

Tehnologia și ritmul alert de viață au devenit cuvintele în jurul cărora baleiază existența multora dintre noi. De multe ori,  longevitatea și sănătatea par deziderate tot mai greu de atins. Nu este însă totul pierdut. În colțuri uitate ale României, așa cum este comuna Murgești din județul Buzău, se păstrează încă secretele unei vieți lungi și sănătoase.

Această comunitate, recent inclusă pe „Harta Longevității în România”, de către Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, se remarcă printr-un număr foarte mare de persoane trecute de 80 de ani: peste 100. Totodată, media locuitorilor de aici depășește cu mult media națională în ce privește longevitatea.

Și localitatea Pardoși, tot din județul Buzău, este un loc despre care puțini știu, dar care atrage atenția printr-un fenomen remarcabil, și anume longevitatea locuitorilor săi.

Experții Senatului Științific urmează să analizeze toți posibilii factori care contribuie la longevitate. De la elemente care țin de stil de viață până la studiul biomarkerilor, etapa de cercetare calitativă a proiectului va scoate la iveală ce anume îi face pe acești oameni să trăiască mai mult și mai bine.

„Harta Longevității în România” este un proiect transdisciplinar, unic pentru România, care a cartografiat pentru prima dată localitățile cu cei mai longevivi oameni din țară.

Până atunci, comunitatea din Murgești ne oferă lecții valoroase despre cum obiceiurile străvechi pot ghida stilul de viață modern pentru a atinge aceleași obiective.

Obiceiuri ancestrale și longevitate

Longevitatea nu este doar o poveste care începe cu ”a fost odată”, ci este un cumul de factori care determină creșterea speranței de viață.

Locuitorii din Murgești își duc viața după ritmuri naturale, integrând munca fizică, alimentația sănătoasă și echilibrul mental într-un stil de viață care s-a transmis din generație în generație.

Spre deosebire de multe alte regiuni unde stilul de viață sedentar și alimentația nesănătoasă domină, comunitatea din Murgești păstrează o tradiție de viață activă și naturală. Un studiu publicat în The Lancet a demonstrat că mulți factori din stilul de viață, cum ar fi activitatea fizică și dieta, pot influența semnificativ speranța de viață și calitatea acesteia.

Mai mult, studiul a relevat că persoanele care adoptă un stil de viață sănătos pot adăuga până la zece ani la durata vieții lor, în comparație cu cele care urmează un stil de viață sedentar și o dietă nesănătoasă. În Murgești, aceste principii sunt parte integrantă a vieții cotidiene.

Munca fizică, sursă  de vitalitate la îndemâna oricui

Un aspect central al vieții în Murgești este munca fizică. Fiecare zi începe devreme, cu activități în grădină, îngrijirea animalelor sau munci agricole, care mențin corpul activ și asigură o stare de bine mentală.

Această muncă făcută constant ajută la menținerea unei sănătăți cardiovasculare bune, la întărirea musculaturii și la prevenirea problemelor legate de sedentarism.

Cercetările din domeniul sănătății susțin aceste practici, iar un studiu realizat de Harvard T.H. Chan School of Public Health a arătat că exercițiile fizice regulate pot reduce riscul de mortalitate prematură cu până la 30%.

Alimentația naturală sau când hrana se transformă în medicament

Dieta locuitorilor din Murgești este un alt factor crucial care contribuie la longevitatea lor. Deși uneori aveam sentimentul că nu contează cu ce ne hrănim, consumul de alimente naturale, cultivate local, fără substanțe chimice sau prelucrări industriale, asigură un aport constant de nutrienți esențiali.

Aceasta este similară cu dieta mediteraneană, care este adesea considerată un model de alimentație sănătoasă la nivel mondial.

Un alt studiu, publicat în The New England Journal of Medicine, a arătat că dieta mediteraneană este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte boli cronice.

Dieta din Murgești, deși nu poartă o etichetă modernă, împărtășește aceleași principii – consum ridicat de legume și fructe, cereale integrale, și carne crescută în mod natural.

Echilibrul mintal – pacea interioară ca posibil factor de longevitate

Locuitorii din Murgești își trăiesc viața fără presiunea continuă a timpului și fără să-și impună obiective care necesită o goană continuă prin viață, stres și presiune. Iar asta îi ajută enorm în tot parcursul lor prin viață.

Echilibrul mintal, susținut de legături sociale puternice și de o viață trăită în armonie cu natura, este un alt ingredient al longevității lor.

Stresul cronic este cunoscut pentru efectele sale devastatoare asupra sănătății mentale și fizice. Conform unui studiu realizat de American Psychological Association, stresul cronic poate duce la creșterea riscului de boli cardiovasculare, depresie și declin cognitiv.

Comunitatea din Murgești este un model de coeziune socială, unde tradițiile joacă un rol central. Sărbătorile, evenimentele religioase și întâlnirile comunitare sunt momente-cheie care întăresc legăturile sociale și oferă un sentiment de apartenență și siguranță.

Cercetările arată că legăturile sociale puternice sunt esențiale pentru sănătatea mentală și pentru longevitatea vieții. Un studiu publicat în PLOS Medicine a evidențiat că persoanele cu relații sociale solide au un risc de mortalitate redus cu 50% în comparație cu cele care sunt izolate social.

Integrarea tradițiilor în viața modernă

Proiectul „Harta Longevității în România”, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu, a fost conceput pentru a identifica și studia zonele din România unde speranța de viață este semnificativ mai mare decât media națională. Murgești este un astfel de loc, unde tradițiile străvechi și obiceiurile sănătoase au creat un mediu propice pentru o viață lungă și sănătoasă.

Acest proiect aduce în prim-plan aceste modele de viață sănătoasă, dar oferă și un cadru pentru a studia și a înțelege cum pot fi integrate aceste practici în viața modernă.

Într-o lume în care ritmul de viață este adesea haotic și care se derulează într-un ritm, lecțiile oferite de comunități precum Murgești pot fi extrem de valoroase pentru tot ceea ce înseamnă o viață de calitate.

Nu toți avem posibilitatea de a trăi în astfel de comunități, dar ceea ce putem face cu adevărat este să adoptăm principii de bază care să ne ajute să atingem un stil de viață mai echilibrat și mai sănătos.

Încorporarea muncii fizice în rutina zilnică, fie prin plimbări, grădinărit sau alte activități în aer liber, este un prim pas important. Alegerea unei diete bazate pe produse naturale, locale, și reducerea consumului de alimente procesate sunt alte schimbări benefice.

De asemenea, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau simpla petrecere a timpului în natură, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre.

Tehnologia și tradiția, antidot pentru îmbătrânire

Indiscutabil, tehnologia ne oferă resurse fără precedent pentru îmbunătățirea sănătății, dar și pentru a fi conectat oricând și oriunde. Cu toate acestea, este esențial să găsim un echilibru care să ne permită să beneficiem de aceste inovații , fără a ne îndepărta de valorile tradiționale care susțin longevitatea.

Proiectul „Harta Longevității în România” ne arată că acele comunități longevive au reușit să mențină un echilibru între modernitate și tradiție, oferind un model care poate fi adaptat și în contextul urban.

Aceste comunități cărora le sunt prezente poveștile și care trăiesc într-un „anonimat” frumos și de calitate ne arată că simplitatea și echilibrul sunt cheia pentru o viață lungă și trăită până în ultima clipă.

Teoriile longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume

Impactul teoriilor lui David Sinclair în cercetarea longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume și deschide noi direcții de explorare în acest domeniu, pentru a descoperi noi terapii și tratamente inovatoare în sfera antiîmbătrânirii.

În loc să luptăm pentru tinerețea noastră, luptăm pentru viața noastră. Sau, mai bine spus, luptăm împotriva morții”, spunea David Sinclair, renumitul cercetător în domeniul biologiei îmbătrânirii și profesor la Universitatea Harvard, în cartea sa „Lifespan: De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem.”

Rolul lui David Sinclair în cercetarea bătrâneții

Profesorul David Sinclair a jucat un rol esențial în avansarea cercetărilor privind îmbătrânirea și potențiala sa clasificare ca boală în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD).

Sinclair a fost un promotor al ideii că îmbătrânirea nu numai că poate fi încetinită, dar poate fi și reversibilă, o concepție care a schimbat paradigmele tradiționale și a provocat dezbateri aprinse în lumea științifică.

În cartea sa „Lifespan: De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”, Sinclair prezintă un amalgam de cercetări științifice și observații personale care conturează o imagine optimistă asupra viitorului longevității umane.

Cercetătorul vorbește despre importanța sirtuinelor – o clasă de proteine care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii. El explorează cum activarea acestor proteine poate îmbunătăți funcțiile celulare și poate prelungi viața.

O altă temă centrală în cercetarea lui Sinclair este utilizarea metforminei, un medicament pentru diabet, ca un potențial agent antiîmbătrânire. Studiile sugerează că metformina poate avea efecte benefice în încetinirea proceselor de îmbătrânire la nivel celular.

David Sinclair, inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății

Profesor și cercetător la Departamentul de Genetică al Harvard Medical School și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Mecanismele Îmbătrânirii, David A. Sinclair, cavaler al Ordinului Australiei, este inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății la nivel mondial.

În prima parte a cărții ”Lifespan” – „Ce cunoaștem (Trecutul)”, David Sinclair demonstrează că perspectiva asupra îmbătrânirii este una perimată, depășită de rezultatele cercetărilor științifice.

Am ajuns să privesc îmbătrânirea ca pe o boală — cea mai răspândită dintre ele —, una care nu numai că poate fi, dar și trebuie tratată agresiv”, spune Sinclair. 

În cea de-a doua parte a cărții – „Ce descoperim (Prezentul)”, profesorul australian prezintă noile teorii în domeniul îmbătrânirii și pașii care trebuie făcuți „pentru a încetini, opri sau inversa îmbătrânirea, punând capăt acestui proces, așa cum îl cunoaștem noi”.

Lupta pentru a introduce bătrânețea în ICD

Toate bolile cunoscute la nivel modial sunt introduse în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD), un sistem global de codificare a diagnosticelor și condițiilor medicale.

Dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății, ICD oferă un limbaj comun pentru înregistrarea, raportarea și monitorizarea problemelor de sănătate, permițând comparabilitatea datelor de sănătate la nivel global.

În ultimii ani, American Council on Science and Health susține că există o dezbatere semnificativă în comunitatea științifică privind clasificarea bătrâneții ca boală în ICD, propunere care are implicații profunde atât pentru cercetare, cât și pentru tratament.

Decizia de a da un cod de boală pentru îmbătrânire ar avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate publică la nivel global.

În plus, o altă idee vehiculată este aceea că un cod de boală pentru bătrânețe ar putea influența modul în care guvernele și organizațiile de sănătate abordează îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și alocarea bugetelor pentru sănătate și cercetare.

CITEȘTE ȘI:

De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să nu o mai facem? Provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu

Locul neștiut din România unde se trăiește ca în ”ZONELE ALBASTRE” din Japonia, Grecia și Italia. Secretele satului cu cei mai longevivi oameni