Șefa Agenției Antidrog avertizează că s-a ajuns la comanda online a drogurilor și se folosesc coduri EMOJI pentru STUPEFIANTE. ”Pot veni foarte ușor!”
Într-o lume tot mai haotică, fenomenul drogurilor începe să facă ravagii și în România. Specialiștii atenționează că prafuri albe, pastile, țigări, chiar și drajeuri și jeleuri, bomboane pentru copii care sunt, de fapt, destinate consumului de substanțe psihoactive, ajung tot mai ușor de la traficanții de stupefiante la oameni, fie ei dependenți sau consumatori ocazionali.
- Pericolul este și mai mare când copiii au acces ușor, chiar online sau prin comandă făcută la telefon, la droguri și medicamente de uz psihiatric, pe care uneori ajung să le combine pentru a avea efecte mai puternice.
- Pentru a nu fi prinși de anchetatorii antidrog, traficanții folosesc un limbaj codat, cu emoji, pe care au ajuns să îl cunoască și copiii care caută droguri la capătul unei comenzi online.
- Traficanții de droguri sunt tot mai inventivi în a găsi căi de a trece de bariera ilegală și a ajunge la consumatori încât acceptă la comenzi onlice chiar plata în criptomonede, pentru care au inventat ”metoda Comoara”.
Într-un interviu la Gândul Exclusiv, șefa Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija, a dat detalii extrem de importante despre pericolul de a deveni consumator, situația în care s-a ajuns, ce trebuie făcut pentru ca acest fenomen să nu devină o armă de exterminare în masă și ce ar trebui să știe părinții ca să își supravegheze copiii care accesează aplicații online facile pentru procurarea substanțelor psihoactive prin limbaj codat.
Ramona Dabija a atenționat asupra unui pericolul care vine din Franța, a explicat ce suplimente alimentare legale produc, în combinație, efectul cocainei, dar a atras atenția și asupra amplorii fenomenului, atât în ceea ce privește traficul național de droguri, cât și vârsta la care aceste stupefiante au ajuns să fie consumate.
Ce au făcut specialiștii antidrog la Festivalul ”Beach, please!”
La Festivalul ”Beach, please!” a avut loc un incident șocant, atunci când rapperul american Wiz Khalifa a fumat, cu nonșalanță, pe scenă, canabis în fața a zeci de mii de fani, în majoritate tineri. Artistului american i-a fost deschis dosar penal, dar a fost lăsat să plece fără vreo măsură preventivă, fiind acuzat doar pentru deținere de droguri în vederea consumului. Ce a făcut Ministerul de Interne la acest festival pentru a preveni traficul și consumul de droguri?
”Structurile Ministerului Afacerilor Interne au fost la mai multe astfel de evenimente. Două au fost mai numeroase, ca să spun așa, din punct de vedere al publicului. Și aici ne referim la Freeland, cel din Ialomița și, bineînțeles, «Beach, please!», un festival adresat generației Z, copiilor peste 14 ani, cu muzica generației lor”, a spus Ramona Dabija
Pus pe tapet acest fenomen care a luat amploare în ultimii ani, al traficului și al consumului de droguri, care duce la violențe, la vieți distruse și chiar la moarte, șefa ANA a detaliat colaborarea instituțiilor aflate sub cupola MAI la astfel de evenimente:
“La «Beach, please!» au fost 16 specialiști antidrog, pentru că am avut inclusiv un punct în festival unde s-a oferit consiliere celor care au avut nevoie. Este un punct pe care anul acesta l-am inaugurat la genul acesta de evenimente, un cort în interiorul căruia persoanele care vor să ia o pauză de la distracție și să se hidrateze gratuit, pot veni, se pot relaxa și pot sta de vorbă cu psihologii agenției. Am văzut din ce în ce mai mulți tineri care au accesat acest punct mobil. Foarte mulți au venit cu idei preconcepute, adică «voi sunteți cei care împărțiți pliante?». Și au descoperit o surpriză, pentru că noi nu împărțim pliante la festival, pentru prevenirea consumului de substanțe”.
“La «Beach, please!», au fost adolescenți care au venit de acasă în stare de ebrietate!”
Comisarul șef Ramona Dabija a subliniat că la festivalul “Beach, please!” nu au fost cazuri de minori prinși drogați. În schimb, au fost depistați adulți care aveau substanțe interzise.
“Nu am avut cazuri de consum de substanțe în rândul minorilor. La acest festival, am avut câteva cazuri de adolescenți în stare de ebrietate, dar adolescenți care au venit de acasă deja în stare de ebietate. Datorită căldurii, abia în momentul în care au intrat în festival au avut nevoie de ajutor medical de specialitate.
Am colaborat foarte bine în acest festival cu Protecția Copilului. M-au surprins declarațiile părinților. Am fost chiar curioasă să văd cum reacționează părinții atunci când sunt chemați pentru că copilul lor are o problemă medicală, dar au venit foarte deschiși și chiar au recunoscut că, într-adevăr, copilul lor a consumat acasă alcool.
La nivelul Ministrului Afacerilor Interne, am avut opt constatări pe droguri la Legea 143, opt cazuri în care persoanelor care au fost depistate având asupra lor substanțe interzise li s-a interzis accesul în festival. Acestea sunt dosare penale deja făcute de colegii de la Antidrog de la Poliția Română, de Jandarmeria Română. Dar acestea sunt cazuri, ca să spun așa, pe parte de combatere”, a spus Ramona Dabija.
Riscul de a trece de la tutun la droguri. „Comportamentul adictiv este creat!”
Șefa Agenției Naționale Antidrog a atras atenția asupra consumului de tutun în rândul adolescenților și a subliniat faptul că părinții fac greșeala majoră de a le cumpăra chiar ei pachetele de țigări. De multe ori, însă, se poate trece de la tutunul considerat “drog legal” la consumarea de substanțe psihoactive.
Ce m-a surprins pe mine, ca și informație, a fost consumul de tutun în rândul adolescenților. Să nu uităm că și tutunul este un drog, chiar dacă el este cunoscut ca un drog legal, să spunem așa. Atunci când au fost întrebați, majoritatea au declarat că părinții le cumpără tutunul, pentru că, după cum bine știți, vânzarea de țigări către copii este interzisă.
Asta ne ridică nouă o problemă, în sensul în care ne gândim foarte serios, împreună cu medicii de la «Marius Nasta» (Institutul de Pneumoftiziologie – n.r.), și deja avem un proiect în derulare pe care o să-l intensificăm. Este puțin pe educația pe partea de tutun și de consecințe, pentru că, deși pare că este inofensiv, el creează, totuși o adicție. Și poate, la un moment dat, copilul care astăzi fumează o țigară – și părintelui i se pare ceva normal, consideră că decât să se ascundă, mai bine îi cumpără el țigări -, mâine s-ar putea să aibă nevoie de ceva mai puternic. Și, atunci, adicția, comportamentul adictiv este deja creat”, a spus Ramona Dabija.
Adolescenții au grupurile lor, vor să fie la modă, să nu se simtă marginalizați, dar în acest context, crește și pericolul de a consuma substanțe interzise pentru a se dista. De la consum ocazional, la petreceri, există însă riscul de a se ajunge la dependență.
„Consumul de droguri în România este interzis, dar nu este pedepsit”
Întrebată dacă o persoană care se droghează în public nu poate fi trasă la răspundere pentru că instigă la consumul de droguri – legat și de cazul lui Wiz Khalifa, care a fumat o țigară cu canabis pe scena festivalului ”Beach, please!” -, specialistul antidrog a dat un răspuns care trebuie să pună pe gânduri legiuitorul.
Consumul de droguri în România este interzis, dar nu este pedepsit. Ce se pedepsește este deținerea în vederea consumului. Ce se mai pedepsește este punerea la dispoziție a unui spațiu în vederea consumului. De exemplu, dacă eu dau o petrecere și tu vii la mine în casă și fumezi, există această posibilitate ca în momentul în care se face un dosar penal, dosarul penal să mi se facă mie ca și gazdă. În cazul dosarului penal, trebuie să demonstrez.
Noi avem un proiect cu care mergem în special în fața liceenilor și îi învățăm, pe scurt, faptul că între legal și ilegal este doar o clipire, asta face diferența. Și le mai spunem că toate faptele noastre au consecințe, ți le asumi. Așa cum se întâmplă și în cazul în care tu, de exemplu, ai fuma sau ai consuma un drog. Să știi că, da, ți se face dosar penal, în urma căruia sunt convinsă că vei suporta rigorile legii. Acum, încadrarea și ceea ce se face în cadrul dosarului penal nu este treaba Ministerului Afacerilor Interne”, a explicat șefa Agenției Naționale Antidrog.
„Sunt consecințe după primul fum, plăcerea se termină prin durere!”
Întrebată de la câte grame în sus o persoană asupra căreia se găsește o cantitate de drog este încadrată la deținere în vederea consumului propriu și de la ce cantitate se consideră trafic de stupefiante, șefa ANA a subliniat câteva aspecte extrem de importante:
“Nu există un prag în ceea ce vorbim. Eu cred că ține de educație. În primul rând, să înțelegem ce înseamnă drogurile, ce înseamnă consecințele consumului de droguri. Nu cred că trebuie să spunem e normal sau nu e normal, pentru că normalitatea mea s-ar putea să nu fie normalitatea ta, dar amândouă să avem dreptate în felul nostru. Dar, atunci când noi ne educăm, când stăm și comunicăm cu copiii noștri, când stăm și comunicăm cu familia noastră, cu prietenii noștri, noi avem niște valori, trebuie să avem niște repere și să știm că libertatea mea se termină acolo unde începe libertate ta. (…)
Noi niciodată nu o să spunem «nu consuma!». În discuția noastră cu copiii, în cadrul programelor pe care le avem în școli – pentru prima dată, în colaborarea cu Ministerul Educației, am avut Săptămâna Antidrog și am reușit să ajungem la școlile unde poate nu s-a intrat niciodată -, li s-a explicat foarte simplu: s-ar putea ca primul fum să-ți dea o stare extraordinară și atunci eu, ca adult, nu mai sunt credibil în fața ta să-ți spun că drogurile nu sunt bune.
Dar eu vin și îți demonstrez care sunt consecințele ulterioare primului fum, pentru că acea plăcere se termină prin durere… Ca să revii la viața dinainte de acel prim pas, este foarte, foarte greu. Îți trebuie un sprijin emoțional, îți trebuie un sprijin al celor dragi, un sprijin al specialiștilor. Procesul este foarte greu.
Dependența de droguri este o boală cronică, teoretic. Recăderea în consum face parte din proces, este ceva normal, dar totul este să-ți dorești. Avem în programele agenției oameni care au consumat substanțe, care sunt în tratament și care duc o viață normală. Avem, de asemenea, programe pentru copiii consumatorilor de droguri, pentru că ei merită să aibă parte de o viață normală, chiar dacă în familia lor, poate prima dată, imaginea nu este cea a unei familii normale.
Tocmai din aceste experiențe venim în fața familiilor, în fața părinților și le spunem: investiți în comunicarea cu copiii voștri de la vârste cât mai mici. Creați acea legătură între voi și copiii voștri, prin care să vină cu încredere, fără teamă și să recunoască că are o problemă, să știe că tu, chiar dacă tu nu poți personal să-l ajuți, cunoști un specialist care îl poate ajuta. Aici este cheia. Copilul care este crescut cu dragoste, cu comunicare, care tot timpul are această deschidere, să știe că are și reguli.
Avem un copil în programul agenției la care singura regulă era ca la 6:30 să fie în pat. Și întrebarea firească a fost de ce la 6:30? Pentru că era singurul, un moment al zilei în care tatăl îl privea din ușa camerei și copilul simțea că are absolut orice la dispoziție, dar nu avea acele reguli, să simtă și el că pentru cineva chiar contează. De multe ori, copiii noștri simt această dorință. Își doresc reguli, dar își doresc, în același timp, prin aceste reguli, să se simtă iubiți, să simtă că și ei contează, că nu sunt doar niște «bibelouri÷ în casă, că au și ei sentimente, că pot comunica. Vii acasă și îți întrebi copilul cum a fost ziua. Ok! Îl vezi în fața unui computer și zici: « E bine». Apoi îți vezi de timpul tău liber, că vii de la serviciu, iar asta nu este OK. Drogurile nu sunt doar în viața reală, sunt și în mediul online, și avem astfel de exemple”, a mai spus Ramona Dabija.
Părinții învață limbajul codat folosit de copii în mediul online despre droguri
Referindu-se la tentațiile majore din mediul online, dar și la faptul că există platforme care repezintă, de fapt, modalitatea facilă prin care oricine poate comanda orice tip de drog, Ramona Dabija a explicat ce măsuri a luat ANA pentru ca părinți să conștientizeze fenomenul și să știe dacă și copiii lor fac astfel de comenzi.
Avem programe pentru părinți în care îi învățăm, cu ghilimele de rigoare, acest limbaj codat, pentru că deja copiii nu mai folosesc cuvinte scrise. Folosesc emoticoane, tot felul de imagini, sunt prieteni virtuali pe care noi nu-i cunoaștem… Există acum tot felul de metode. Prin «metoda Comoara», de exemplu, se comandă substanța care interesează și se plătește cu criptomonedă. Copiii, dacă au un telefon și internet, au acces la orice.
Asta trebuie să știe orice părinte. Ideea că eu știu ce accesează copilul meu nu prea mai funcționează nici măcar la școala primară. Copilul știe să acceseze anumite site-uri fără ca părintele să își dea seama. Există acum atâtea motoare de căutare, nu doar Google, pe care generația mea îl cunoștea, încât ai rămâne surprins să vezi câte lucruri știu copiii noștri să facă. Noi trebuie să ne educăm pentru această generație, să nu avem impresia că doar noi avem dreptate, că doar ce știm noi, știe și copilul nostru. Nu este așa, copiii au conexiuni.
Noi întrebăm tot timpul părinții: «Tu știi ce aplicații, câte aplicații are copilul tău pe telefon?» Dacă ai o comunicare deschisă cu cel mic, poți afla foarte ușor (…) Dacă tu nu ai discutat până la 14 ani cu copilul tău nimic și ai considerat întotdeauna că el este un copil și că nu e treaba lui să știe ce înseamnă droguri, să știe ce înseamnă viață sexuală, să știe ce înseamnă realitatea, la 14 ani nu o să mai găsești un copil dispus să vorbească cu tine toate aceste aspecte. Asta întrucât copilul nu are acest exercițiu, nu știe, nu e obișnuit să se deschidă în fața ta”, a adăugat șefa Agenției Naționale Antidrog.
„Medicamentele fac ravagii în rândul copiilor”
Una dintre marile probleme cu care se confruntă autoritățile este legată de drogurile care ajung la elevi. Șefa ANA spune că, de la începutul anului școlar 2023-2024, Ministerul de Interne și Ministerul Educației au creat un cadru normativ, o rețea de siguranță în jurul copiilor, care este format din cadre didactice, părinți, Protecția Copilului și specialiști.
“Merge și funcționează. Din cele mai multe ori, copiii noștri, până ajung la consumul de substanțe, dau alte semne. Ne bucurăm să vedem din ce în ce mai mulți profesori dispuși să se pregătească și să observe lucrurile care se petrec în școlile respective. Pentru că degeaba ajung eu să constat după ce s-a întâmplat, lucrurile astea trebuie prevenite. Ne bucurăm să vedem din ce în ce mai mulți copii – și avem o campanie chiar cu Consiliul Național al Elevilor – care au o deschidere foarte mare pe rețele de socializare și vin să pună întrebări pertinente.
Din păcate, ceea ce face ravagii cel mai mult în rândul copiilor, până la consumul de substanțe, sunt medicamentele, fie că vorbim de medicamente cu prescripție medicală sau fără prescripție medicală. Copiii sunt foarte ingenioși.
La nivelul Agenției, avem operaționalizat un grup național de avertizare timpurie – am strâns la masă reprezentanții Ministerului Sănătății, principalele spitale din București, DIICOT, Poliția – și urmărim noile substanțe psihoactive, în principiu, dar discutăm inclusiv despre aceste rețete care circulă printre copii. Am vorbit inclusiv cu Colegiul Farmaciștilor.
Vorbim inclusiv despre medicamente care se regăsesc pe holurile școlilor și tocmai de aceea există acum un proiect de lege prin care, într-adevăr, la solicitarea specialiștilor Agenției, anumite medicamente de uz psihiatric să fie puse sub control național. Erau anumite medicamente care se puteau obține și cu o rețetă normală. Acum, vrem ca toate medicamentele de uz psihiatric să se obțină doar pe rețete speciale.
Statistica spune că una din cinci persoane ajunse la serviciile de urgență este acolo ca urmare a consumului abuziv de medicamente. Fie că vorbim de medicamente cu prescripție medicală sau fără”, a detaliat Ramona Dabija.
Avertisment! În Franța există deja suplimente alimentare care produc, în combinație, efectele cocainei și nu ies la teste
Șefa Agenției Antidrog a transmis și un avertisment care trebuie luat serios în considerare legat de noile modalități prin care se ajunge la o stare similiră cu cea dată de consumul de cocaină.
Suplimentele alimentare în Franța sunt cele care imită foarte bine efectele cocainei, dar nu iese la niciun test. Asta pentru că este o combinație de substanțe legale care, puse în combinația respectivă, dau aceste stări. În România, avem această problemă cu suplimentele alimentare pe bază de nicotină.
Mai mult, am atras atenția și am avut chiar întâlniri cu cei de la școli vizavi de comenzile online. Da, acum nu mai vii tu cu țigări de acasă, ți le aduce un curier rapid, care vine direct la școală. Cum nimeni nu are atribuția de a controla ce intră în școală, copilul își poate comanda der la farmacii online. Foarte simplu comanzi, doar bifezi că ai 18 ani, pentru că nu ți se cere un buletin, și aceste suplimente pot veni foarte ușor.
Am informat ANSVSA cu privire la toate substanțele pe care noi le avem în monitorizare, nu doar în România, ci la nivel european. Avem formarea cu cadrele didactice și, cum apare ceva nou, le trimitem să știe și să fie atenți. Avem campania cu Consiliul Național al Elevilor, pentru că eu cred că ei sunt primii interesați să își creeze un spațiu sănătos în jurul lor”, a spus Ramona Dabija.
„Se văd care sunt dulciurile care conțin substanțe”
Un alt pericol întâlnit în câteva cazuri din utima perioadă este legat de consumul de bomboane, jeleuri, dar și prăjituri destinate consumatorilor de droguri. Așa a fost în cazul unei petreceri de la Râmnicu Vâlcea, din 2023, când la aniversarea unui om de afaceri s-au consumat prăjituri cu marijuana și 16 oameni au ajuns la spital cu dureri și halucinații. Un alt caz a avut loc recent, la deschiderea unui salon cosmetic din Constanța, unde o fetiță de trei ani a ajuns să mănânce din jeleurile cu THC aduse la eveniment. Cum se poate lupta împotriva acestor metode de a droga participanții la o petrecere fără ca ei să știe?
„Ne întoarcem la educație și la faptul că trebuie să știi foarte bine ce consumi, să nu te apuci să încerci. Se văd care sunt prăjiturile cu droguri și se văd și care sunt dulciurile care conțin substanțe. Învățăm copiii să citească etichetele atunci când vorbim de acadele. Învățăm copiii să nu accepte orice de la oricine și în orice situație, mai ales când nu sunt alături de noi”, a mai spus șefa Agenției Antidrog.
84 de dependenți de droguri din spațiile publice sunt monitorizați de ANA și ONG-uri
În urma observațiilor ce țin de amploarea fenomenului, se pune întrebarea dacă nu cumva este nevoie ca legislația să fie modificată astfel încât și consumatorul de droguri, care oricând poate deveni dealer, să poată fi pedepsit mai aspru decât o face legea la acest moment. Potrivit articolului 4 din Legea 148/2000, deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă deținerea privește droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Șefa Agenției Naționale Antidrog consideră că trebuie făcută distincția între consumator și dependent.
„Dependentul de droguri este un bolnav cronic, este cel care deja nu se mai controlează, nu mai are capacitatea de a discerne dacă este în spațiul public. Nu cred că este o soluție pedepsirea neapărat, ci trebuie să învățăm să acordăm sprijin, să nu trecem nepăsători, să nu ne prefacem că nu vedem semnele și să lăsăm să treacă timpul astfel încât situația să se agraveze.
Există ONG-uri specializate, iar noi finanțăm un astfel de proiect pentru cei de la ARAS, de reducere a riscurilor. Ei au inclusiv ambulanță socială și le acordă ajutor. Noi mergem frecvent cu ei în teren pentru a lua pulsul și a vedea exact dacă sunt oameni care au venit noi pe stradă, dacă sunt oameni care au nevoie de ajutor. Sunt 84 pe care îi știm, sunt frecvent în atenție. Sunt niște oameni care au ajuns în această situație pentru că, din punctul meu de vedere, nu au primit sprijin”, a explicat Ramona Dabija.
Agenția Națională Antidrog lucrează în mai multe parteneriate cu organizații neguvernamentale, există proiecte în desfășurare care oferă servicii în București persoanelor consumatoare și care sunt în permanentă legătură cu ANA.
“Vă dau exemplu unui ONG de la Târgu Mureș care a deschis o comunitate terapeutică pentru persoanele de acolo. Vă dau exemplu Asociația Telefonul Copilului, care prin consiliere online pentru copii, face o treabă excelentă în tot domeniul infracțional, nu doar pe consumul de droguri. (…)
Vă mai dau un singur exemplu de colaborare, cu Primăria Sectorului 4. Anul acesta, am deschis primul centru pentru adolescenții aflați la risc de consum și adolescenții consumatori și familiile lor, cu sprijinul Primăriei Sector 4, în mall Grand Arena. Am vrut într-un loc public, ușor de accesat pentru copii, unde, spre surprinderea noastră, vin nu doar copiii consumatori, ci și copiii aflați la risc, adică cei care încă nu au început să consume, dar care au atât de multe probleme emoționale. Noi oferim acolo servicii gratuite și confidențiale. Avem pentru prima dată întâlniri de grup cu părinții. Aducem, în fața părinților care nu au probleme, părinți care au depășit această problemă a consumului de droguri pentru copiii lor”, a mai spus Ramona Dabija.
CITEȘTE ȘI:
Din ce cauză a murit Andrei Versace. Legiștii nu au găsit leziuni interne și externe, dar rezultatele care vor lămuri totul vor veni peste un an