Sentința definitivă în dosarul lui Sorin Oprescu, amânată. Curtea de Apel București a decis repunerea pe rol a cauzei și rejudecarea peste o lună

Dosarul de corupție al fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu va fi repus pe rol, a decis Curtea de Apel București, care trebuia să pronunțe vineri sentința finală.

Instanța care a judecat în apel dosarul lui Sorin Oprescu anunțase la începutul lunii că va da pe 16 aprilie decizia definitivă în acest dosar. Cele două judecătoare din complet nu s-au înțeles însă în privința soluției și au decis repunerea pe rol a dosarului, pentru a se stabili decizia definitivă într-un complet de divergență. Un al treilea judecător va fi prezent la rejudecarea cauzei, pentru a se putea lua o decizie definitivă cu cel puțin doi judecători.

”Repune cauza pe rol, pentru constituirea completului de divergenţă. Acordă termen la data de 27.V.2020, ora 10,00, pentru când se citează toate părţile, cu încunoştinţare apărători aleşi sau din oficiu”, potrivit decizie judecătorilor de la Curtea de Apel București.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Porivit Codului de procedură penală, în situația în care, în cadrul completului de judecată, nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență.

Instanța încheiase pe 1 aprilie judecata în dosar și atunci amânase pronunțarea pentru 16 aprilie.

Procurorii DNA au cerut pentru Sorin Oprescu o pedeapsă mai mare decât cea primită la Tribunalul București. Fostul edil fusese condamnat în primă instanţă la 5 ani şi 4 luni închisoare pentru luare de mită, constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

„Prin prisma funcţiei deţinute, a înţeles să pervertească actul administrativ. A înţeles să comită cele mai grave fapte prevăzute de Codul penal”, a spus procurorul DNA la ultimul termen.

Acesta a cerut pedepse mai mari şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosar.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Sorin Oprescu a susținut că procurorii au căutat prin toată lumea să vadă dacă are averi ascunse, dar nu au găsit nimic, pentru că el nu a încălcat niciodată legea.

Nu am averi ascunse, nu am vile mascate, nu am averile despre care spun ei. Ce grup infracţional? Nu am făcut în viaţa mea parte din vreun grup, a spus, în instanță, fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu.

”Niciodată, procurorii DNA nu m-au ascultat. Au scris mereu că refuz să dau declaraţii. Am renunţat când am fost întrebat cai verzi pe pereţi despre ce face Băsescu. Am spus că nu am fost ales de oamenii din Bucureşti ca să ştiu ce face Băsescu” a mai spus Oprescu.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.

În același dosar, la Tribunalul București au mai fost condamnați:

• Bogdan Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) – 13 ani şi 4 luni închisoare
• Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din Primăria Generală) – 3 ani şi 4 luni
• Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 4 ani
• Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) – 4 ani şi 4 luni
• Cristian Stanca (fost şofer al lui Oprescu) – 7 ani şi 8 luni
• Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 2 ani şi 4 luni cu suspendare

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

La data de  5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, au scris procurorii în rechizitoriu.