După ce președintele rus Vladimir Putin a recunoscut săptămâna aceasta două regiuni separatiste ale Ucrainei ca fiind independente, militanții pro-ruși pentru dezinformare online au dezvăluit numeroase imagini și videoclipuri false care înfățișează Ucraina ca agresor.
O analiză France 24 arată cât de lipsite de credibilitate sunt scenariile și montajele agențiilor de informații rusești.
Exemplele de dezinformare abundă pe internet: o fotografie cu un presupus vehicul blindat ucrainean pe teritoriul Rusiei, un videoclip cu trupe ucrainene aflate într-o misiune de „invazie” care se infiltrează în Rusia sau un alt clip în care se presupune că „sabotori” ucraineni sau polonezi încearcă să arunce în aer tancuri rusești.
La câteva zile după ce Kremlinul a criticat „isteria” occidentală în legătură cu acumularea militară rusă în jurul Ucrainei, mesajul de la Moscova s-a schimbat în urma deciziei președintelui Vladimir Putin de luni de a recunoaște independența republicilor pro-ruse Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei.
Noua narațiune, susținută de o campanie de dezinformare, se concentrează pe prezentarea unei noi „dovezi” a agresivității Kievului (care este în contradicție cu situația de pe teren).
Dezinformarea circulă în grupuri pro-ruse pe serviciul de mesagerie Telegram și este apoi transmisă de organizațiile media de stat și pro-Kremlin.
În ultimele zile, presa de stat rusă a insistat că Putin a ordonat trimiterea trupelor într-o misiune de „menținere a păcii” în estul Ucrainei pentru a preveni ceea ce liderul rus a numit un „genocid” al vorbitorilor de limbă rusă de către guvernul de la Kiev.
Videoclipul cu soldații care „vorbesc poloneză” și încearcă să saboteze tancurile rusești a fost disecat, dezvăluindu-se un montaj de părți distincte video și audio, potrivit Eliot Higgins, fondatorul Bellingcat, un site de investigații cu sediul în Amsterdam, specializat în verificarea și demontarea propagandei.
Unele dintre imagini au fost filmate la începutul lunii februarie, iar editorii Kremlinului au adăugat peste imagini și sunet dintr-un videoclip filmat în timpul unui exercițiu militar finlandez din 2010.
Anatomy of a Russian Seperatist False Flag – On February 18th the Telegram channel of the press service of the People’s Militia of the Donetsk People’s Republic published the following video, claiming to show a sabotage operation targeting chlorine tankshttps://t.co/Syk8NG2zKx pic.twitter.com/R4mfggxbPg
— Eliot Higgins (@EliotHiggins) February 20, 2022
Imaginea unui presupus vehicul blindat ucrainean care se presupune că înaintează pe teritoriul Rusiei a fost, de asemenea, demontată rapid și eficient.
Vehiculul din epoca sovietică din fotografie nici măcar nu aparține arsenalului ucrainean, potrivit anchetatorilor de la Oryx, o platformă open-source specializată în echipamente și tehnologie militară.
„Nici măcar asta nu aveau habar”, a transmis grupul într-o postare pe Twitter.
In today’s false flag operation Russia used a BTR-70M APC to depict a Ukrainian armoured vehicle.
Ukraine doesn’t operate the BTR-70M. They couldn’t even get that right.https://t.co/Y1vpAubKWW pic.twitter.com/7h2Boay3L2
— Oryx (@oryxspioenkop) February 21, 2022
Mult mai sensibilă pentru anchetatori a fost afirmația, susținută de un videoclip al FSB – unul dintre principalele servicii de informații ale Rusiei – că un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a distrus luni un avanpost rus la graniță.
Videoclipul FSB a fost examinat de anchetatorii de la Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de specialiști în probleme militare rusești și s-a dovedit a fi tot un fals.
„Cele mai apropiate trupe ucrainene sunt situate la mai bine de 37 de kilometri de zona de impact”, a conform unei postări CIT pe Twitter. Prin urmare, informația transmisă de securitatea rusă nu poate fi reală.
Într-o serie de postări care dezminți sistematic afirmația, CIT a menționat că singurele sisteme de artilerie ucraineană care ar putea trage la o asemenea distanță ar fi a provocat distrugeri mult mai grele decât coliba avariată, prezentată în videoclip.