Sfântul Andrei. Tradiții și obiceiuri. De ce se pun busuioc sub pernă și grâu la încolțit

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, iar mai apoi, după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !”, l-a urmat pe Isus, devenind astfel primul apostol.

Sfântul Andrei este ocrotitorul României și al Românilor. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei, potrivit Wikipedia.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc. Este considerată așa datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Sfântul Andrei. Tradiții și obiceiuri

”Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, potrivit tradiției populare, în noaptea Sfântului Andrei, ”umblă strigoii” să fure ”mana vacilor”, ”minţile oamenilor” şi ”rodul livezilor”. Strigoii sunt spiritele celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo.

În multe zone din România, femeile atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice. Tot acest usturoi se folosește și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

Fetele care vor să-şi afle ursitul își pun sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

De asemenea, în noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin și le pun în apă. Tradiția spune că dacă vor înflori până la Crăciun, vor avea un an bogat.

De ce se pune grâul la încolțit de Sfântul Andrei

Încă din vechime, bunicii și străbunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Se spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou va arăta cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.