Sicriul cu trupul lui Răzvan Theodorescu va fi DEPUS la Clubul Academicienilor

Academia Română transmite, într-un comunicat de presă, că sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Răzvan Theodorescu va fi depus marţi, 7 februarie, la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei.

„În semn de omagiu pentru activitatea desfăşurată în înaltul for academic”, a transmis instituția.

Mesajul Academiei Române

„Conducerea Academiei Române şi întreaga comunitate academică regretă plecarea dintre noi a academicianului Răzvan Theodorescu şi este alături de familia îndoliată”, se mai menţionează în comunicat.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Academicianul Răzvan Theodorescu a fost o personalitate de excepţie a culturii române contemporane, cu vocaţie enciclopedică, reputat istoric al culturii, vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2018-2023.

Membru marcant al Academiei Române, specialist în istoria artei şi civilizaţie românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, academicianul Răzvan Theodorescu a coordonat activitatea Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române, în calitate de preşedinte, timp de 10 ani.

Doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti, cu un studiu despre elemente culturale bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti, şi-a început cariera ştiinţifică în anul 1963, la Institutul de Istoria Artei, unde a fost cercetător şi director adjunct ştiinţific. În 1987 a devenit conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde din 1990 a activat ca profesor, susţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene, caracteristicile Orientului creştin şi istoria civilizaţiei bizantine. Tot în anul 1990 a fost ales rector al Universităţii Naţionale de Arte. Activitatea sa didactică a însemnat şi colaborările cu Universitatea Media, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, Universitatea „Apollonia” din Iaşi, Universitatea „Danubius” din Galaţi. În anul 1993 devine membru al Academiei Române.

Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers, de numele acad. Răzvan Theodorescu se leagă înfiinţarea primei catedre umaniste UNESCO din România.

Răzvan Theodorescu și teoriile enunțate

Bogata sa opera s-a axat pe studiul artei vechi româneşti şi al artei medievale europene, pe analiza comparativă a strategiilor geopolitice din spaţiul Europei, pe studiul mentalităţilor şi pe cercetarea unor domenii de nişă din care au rezultat teoria „coridoarelor culturale”, teoria tipologiei ctitorilor, expunerea momentum princeps pentru începuturile artei europene, dar şi teoria mentalităţii tranzacţionale a poporului român, pe care a expus-o în discursul de recepţie la Academia Română.

A realizat, vreme de peste trei decenii, articole pentru celebra emisiune „Teleenciclopedia”, transmisă de Televiziunea Naţională, pe care o considera una dintre realizările sale importante la nivel public.

Profesorul Răzvan Theodorescu a avut o contribuţie remarcabilă la organizarea unor instituţii şi a unor structuri guvernamentale: preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992), membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000), preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1993-1995), ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004) şi Ambasador Naţional al Programului ONU „Alianţa Civilizaţiilor” începând cu anul 2009. În calitate de secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (1994-2023), a sprijinit numeroase proiecte de cercetare interdisciplinară.

Laureat al premiului „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române şi al premiului „Gottfried von Herder”, conferit de Universitatea din Viena, acad. Răzvan Theodorescu a fost ales în anul 1998 membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere.

A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Ofiţer de către Preşedinţia României şi cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, ca o recunoaştere a incontestabilei sale contribuţii la promovarea culturii româneşti şi europene.