Simona Bucura-Oprescu: Salariile și pensiile DECENTE sunt condiționate de eliminarea muncii la negru
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat, miercuri, la o dezbatere organizată de BNS, că pentru a plăti salarii decente şi pentru a putea creşte pensiile este nevoie de o piaţă a muncii puternică, iar numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. ”Introducerea salariului minim european reprezintă o garanţie că salariile mici din România vor creşte odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micşorarea decalajelor”, a afirmat Bucura-Oprescu.
Între 25% şi 33% dintre salariaţii din România cu normă întreagă vor avea venituri mai mari, de la 1 ianuarie 2025, după implementarea directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, potrivit unei analize a Blocului Naţional Sindical (BNS). Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
România are în prezent un salariu minim brut garantat în plată (3.700 de lei) şi alte două salarii minime brute sectoriale, de 3.436 de lei pentru salariaţii din sectorul agricol/industria alimentară şi de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor.
Cum va fi calculat cuantumul final
Guvernul României a aprobat, în 21 iunie, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Muncii pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi de productivitatea muncii.
Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale şi stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în acelaşi timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.
Salariul minim european va reduce decalajele, zice Bucura
Acest proiect de lege îşi propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să ţină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăţi competitivitatea companiilor.
Introducerea salariului minim european reprezintă o garanţie că salariile mici din România vor creşte odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micşorarea decalajelor.
România va putea astfel să menţină lucrătorii calificaţi care altfel ar fi tentaţi să plece în alte ţări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creşterea economică prin creşterea puterii de cumpărare a lucrătorilor şi se vor încuraja investiţiile în formarea profesională şi în creşterea productivităţii, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu, conform unui comunicat de presă transmis de Ministerul Muncii.
Salariile minime, în scădere
Potrivit sursei citate, în ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.
Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat, miercuri, la o dezbatere cu tema ”Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Naţional Sindical.