Președintele Klaus Iohannis a discutat, în timpul vizitei în SUA, cu omologul său american, Joe Biden, despre cedarea unui sistem Patriot, deținut de România, către Ucraina. Între timp, un sistem de apărare Patriot a fost mutat lângă Bucureşti, scopul fiind acela de a sigura apărarea aeriană a Capitalei, în contextul în care Rusia reușește să câştige tot mai mult teren pe frontul din Ucraina.
Nu mai este un secret pentru nimeni că armata Ucrainei face tot mai greu faţă asaltului rusesc, în condiţiile în care ajutorul promis de Statele Unite şi Uniunea Europeană întârzie să ajungă.
Totul se întâmplă la distanță de doar o zi, după ce preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în SUA, a lăsat să se înțeleagă faptul că România ar putea dona Ucrainei unul dintre cele 7 sisteme Patriot pe care țara noastră le deține.
Bateria antiaeriană Patriot are o rază de acțiune de aproximativ 800 de kilometri. România a achiziționat șapte astfel de sisteme Patriot în ultimii ani, cel filmat de echipa Antena 3 CNN fiind operațional.
Sistemul de apărare aeriană, în valoare de peste un miliard de dolari, a fost amplasat în apropierea capitalei, lângă un important obiectiv strategic, potrivit surselor Antena3.
Președintele Klaus Iohannis și omologul său american, Joe Biden, au discutat săptămâna aceasta, la Washington, despre posibilitatea trimiterii sistemelor de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina.
Șeful statului a afirmat că România se arată pregătită să analizeze această opțiune în CSAT, pentru a lua ulterior o decizie.
Totodată, președintele Iohannis a lăsat de înțeles, printre rânduri – că, în cazul în care sistemele Patriot vor ajunge în Ucraina – România va trebui să cumpere altele, din SUA.
La rândul său, Marcel Ciolacu, premierul României, a confirmat că, la un moment dat, a existat această discuție între Secretarul General NATO și Ministrul Apărării, lucru pe care l-a catalogat ca fiind unul normal.
„Trebuie să examinăm acest aspect în Consiliul Suprem de Apărare pentru a înțelege ce putem oferi. Să vedem ce putem să oferim și evident ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să lăsăm România fără apărare aeriană.
Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și în acest fel în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci sigur am fost întrebați și noi.
Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum punem problema, ce putem să oferim și evident ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, marți, la finalul întâlnirii avute cu Joe Biden, despre posibilitatea oferirii unui sistem Patriot Ucrainei.
Oficialul de la Palatul Cotroceni a mai explicat că „România stă extraordinar de bine cu decizia de 2,5% din PIB pentru apărare.”
„Sunt mulți aliați care sunt foarte departe chiar de 2%. În măsura în care tensiunile cresc, discuția se va relua și va fi nevoie și asta am spus-o și în discuția cu președintele Biden, trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de apărare trebuie să crească producția, altfel nu putem să facem față acestei situații”, a conchis Klaus Iohannis.
Prin intermediul unui contract guvern-guvern, România a achiziționat șapte sisteme Patriot de înaltă performanță. Patru dintre acestea sunt destinate Forțelor Aeriene, în timp ce celelalte trei urmează să fie integrate în arsenalul Forțelor Terestre.
Valoarea totală a celor șapte sisteme a fost de aproximativ 4 miliarde de dolari, făcând achiziția Patriot cea mai costisitoare din istoria țării.
Un astfel de sistem costă peste 1 miliard de dolari, iar rachetele, între 700 și 800 de milioane de dolari. Practic, se ajunge la aproximativ 2 miliarde de dolari, adică bugetul Bucureștiului pentru un an de zile, potrivit informațiilor oferite de ziare.com.
Până în acest moment, pe teritoriul Ucrainei sunt funcționale între două și patru sisteme de acest tip, conform analizării datelor oficiale.
Analiștii militari de la canalul pro-Kremlin Telegram/Rybar susțin că, dacă România va ceda un sistem Patriot funcțional Ucrainei, țara noastră va rămâne descoperită, punând astfel sub semnul întrebării faptul că i se promit alte echipamente de apărare antiaeriană, dar care nu vor sosi „la timp.”
Președintele Klaus Iohannis a primit, în cursul unei ceremonii desfășurate la Washington, Premiul pentru ”Conducere Internațională Remarcabilă” pe anul 2024, acordat de Institutul Consiliul Atlantic (Atlantic Council).
”În calitatea de președinte al României, Klaus Iohannis a câștigat încrederea poporului său prin angajamentul ferm de a crea un stat care își protejează cetățenii și își apără valorile. Este un lider dedicat avansării prosperității și influenței României. Un campion al unității și al ordinii globale. Un avocat neobosit pentru construirea unui viitor mai strălucitor”, arată videoclipul în care sunt prezentate realizările președintelui.
Stephen J. Hadley, președintele Consiliului consultativ internațional din cadrul Institutului Consiliul Atlantic, a notat că ”din primele zile ale carierei de profesor de fizică în orașul Sibiu și până la poziția de lider al României, președintele Klaus Iohannis a avut permanent o viziune asupra viitorului țării sale”.
”De-a lungul carierei, președintele Iohannis a condus țara prin asigurarea independenței justiției și prin consolidarea statului de drept, intensificând participarea electorală, protejând drepturile minorităților și reformând sistemul educațional al României. A arătat ce pot realiza națiunile care au viziune, printr-un angajament constant față de sistemul democratic, prin corectitudine, încredere și stat de drept”, a precizat Hadley.
Președintele Iohannis s-a declarat ”onorat” de primirea distincției și a salutat recunoașterea rolului României de ”lider” și ”ancoră de stabilitate strategică.”
”Accept acest premiu ca o recunoaștere a rolului de lider al României în ultimii 20 de ani, ca stat mândru să fie membru NATO, ca partener și prieten al Statelor Unite.
Începând din 2001, cu câțiva ani înainte să aderăm la NATO, iar apoi prin cele două decenii de apartenență, România și poporul român au luat decizii îndrăznețe, curajoase și determinate pentru consolidarea țesăturii democratice a societății noastre, pentru a fi la înălțimea angajamentelor transatlantice în materie de securitate și pentru a transforma țara noastră într-o ancoră de stabilitate strategică, prosperitate și progres, într-o parte a Europei încă problematică”, a afirmat Iohannis.
Sursă foto: Andreea Alexandru MEDIAFAX
CITIȚI ȘI: