Sinteza raportului ”Reforme politice și economice în Kazahstan, sub conducerea președintelui Kassym-Jomart Tokayev”

După obținerea independenței, conducerea Kazahstanului s-a concentrat, în primul rând, pe reformarea economiei țării. Deși a recunoscut necesitatea reformelor politice, conducerea țării a urmat, în mod explicit, o strategie care a prioritizat economia.

Până în 2015, devenise clar că a te concentra doar pe economie nu ar fi suficient pentru ca Republica Kazahstanul să-și atingă obiectivele declarate. După alegerea președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în 2019, agenda de reformă s-a concentrate pe domeniile politice și economice, pe căi paralele simultane.

Raportul subliniază reformele-cheie care au fost implementate în Kazahstan atât în domeniul economic, cât și în cel politic.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Reforme în domeniul economic

Atât primul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, cât și președintele Kassym-Jomart Tokayev au precizat că Kazahstanul de mâine se va lăuda cu o economie diversificată și avansată tehnologic, care va sta în centrul unei Asii Centrale din ce în ce mai implicate.

1. Diversificarea economiei

Pentru atingerea acestui scop, Kazahstanul încearcă să-și dinamizeze sectoarele de producție și agricultură.

Producție – Țara se concentrează pe dezvoltarea unei ”economii a lucrurilor simple”, în care națiunea devine un producător primar al tuturor produselor low-tech pe care locuitorii Kazahstanului le foloseau în fiecare zi. În discursul său din 2021 privind starea națiunii, președintele Tokayev a declarat că ”Economia lucrurilor simple și-a dovedit eficacitatea”. El a susținut, de asemenea, că programul a fost responsabil pentru lansarea a 3.500 de proiecte, crearea a 70.000 de locuri de muncă și producția de peste 8,2 miliarde de dolari în bunuri și servicii.

De altfel, datele Băncii Mondiale arată un progres semnificativ după anul 2016: valoarea adăugată în producție ca procent din PIB a fost de 10,3% în 2016, iar apoi a urcat la 12,7% în 2020.

Agricultură – Kazahstanul mobilizează resurse guvernamentale pentru a sprijini șapte ”ecosisteme” separate de producție alimentară și agricolă. De asemenea, țara încearcă să stabilească un brand ca lider regional în exporturile de alimente.

Guvernul a anunţat Proiectul Naţional de Dezvoltare a Complexului Agroindustrial, iar în cadrul planului sunt considerate priorități:

• creșterea eficienței muncii de 2,5 ori
• asigurarea populației cu bunuri autohtone
• creșterea exporturilor de mărfuri procesate

Totodată, fac investiții și în proiectul de dezvoltare rurală ”Auyl – El Besigi”. Un alt pas important a fost semnarea, de către președintele Republicii Kazahstan – în februarie 2021 – a unei legi care interzice vânzarea sau închirierea terenurilor agricole din Kazahstan către cetățeni și entități străine.

Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului, a semnat legea care interzice vânzarea sau închirierea terenurilor agricole din Kazahstan către cetățeni și entități străine.

2. Digitalizarea

Pentru a stimula progresul tehnologic, Kazahstanul trece printr-o serie de reforme care vor dezvolta o cultură antreprenorială, vor atrage investiții în industria tehnologică și vor pune bazele pentru ca țara să servească drept centru tehnologic în Asia Centrală.

Kazahstanul a progresat deja în mod semnificativ într-o inițiativă cunoscută sub numele de ”Digital Kazakhstan”, care încearcă să transforme modul în care cetățenii, întreprinderile și birourile guvernamentale interacționează între ele. De exemplu, Kazahstanul a început să-și revizuiască sistemul educațional, astfel încât studenții să fie expuși la noile tehnologii precum inteligența artificială, robotica, imprimarea 3D și realitatea virtuală.

Un accent mai mare pe codificare și dezvoltarea programelor a fost inclus în aceste reforme educaționale. În plus, în 2020, ponderea plăților fără numerar a crescut de la 44,2% anul precedent la 66,7%, iar comerțul electronic a crescut cu marje semnificative.

Inițiativele de investiții care înconjoară în mod specific industria tehnologică se manifestă prin crearea de centre bazate pe inovație și investiții. Cel mai bun exemplu este cel al Centrului Financiar Internațional Astana (AIFC), care s-a deschis în 2018 și atrage investiții în finanțe și tehnologie financiară prin dezvoltarea piețelor și serviciilor bazate pe cele mai bune practici.

3. Inițiative mai largi pentru creștere economică

Transport și infrastructură – Kazahstanul face investiții majore în infrastructura sa pentru a-și susține creșterea exporturilor. Președintele Tokayev a subliniat necesitatea de a consolida liderul Kazahstanului în tranzit și transport prin reconstruirea a peste 24.000 de kilometri de drum până în 2025.

Managementul activelor deținute de stat – Țara reduce ponderea întreprinderilor de stat în economie. Nursultan Nazarbayev, primul președintele al Kazahstanului, a identificat, inițial, privatizarea drept o prioritate pentru reformele sale economice prezentate în strategia sa pentru 2050 și l-a însărcinat pe Samruk-Kazyna, în 2014, cu rolul de a defini o listă de întreprinderi de stat care urmează să fie privatizate.

În martie 2021, 729 din cele 1.748 de organizații planificate pentru privatizare au fost vândute pentru un total de 1,7 miliarde de dolari.

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii – Kazahstanul a introdus o serie de legi care au stabilit un mediu de reglementare favorabil, astfel încât noile afaceri să poată înflori. Kazahstanul ocupă locul 25 printre economiile lumii. O altă metodă prin care Kazahstanul a căutat să-și sprijine sectorul privat a fost utilizarea programelor de împrumuturi, reduceri de taxe și subvenții guvernamentale.

Reforme în domeniul drepturilor omului

1. Aplicarea legii – reformarea sistemului judiciar

Președintele Kassym-Jomart Tokayev și-a început misiunea de a efectua o redefinire totală a rolului forțelor de ordine în societate, renunțând la modelul din epoca sovietică prin care poliția este un instrument al statului în favoarea unei forțe de poliție moderne care oferă servicii cetățenilor.

Aceasta include reformarea sistemului judiciar, pentru a separa procurorii de judecători și pentru a pune apărarea și urmărirea penală pe paliere egale.

În continuare, președintele Kazahstanului a anunțat necesitatea restructurării Ministerului Afacerilor Interne. El a prezentat, de asemenea, un model pe trei niveluri care implică o ”împărțire clară a puterilor între poliție, procurori și judecători”.

În acest model, poliția identifică infracțiunile și colectează probe; procurorii evaluează în mod independent probele colectate, stopând orice încălcare a drepturilor cetățenilor; iar instanțele emit verdicte finale, în timp ce iau în considerare plângerile împotriva acțiunilor autorităților.

2. Drepturile femeilor – ”Nu violenței în familie”

Președintele Tokayev a transformat problema drepturilor femeii într-o prioritate în Kazahstan, solicitând consolidarea unităților speciale din Ministerul Afacerilor Interne axate pe abuzul domestic, dar și demararea unei campanii la nivel național numită ”Nu violenței în familie”, pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor.

El a mai menționat, în 2019, că statul trebuie să ”înăsprească urgent pedepsele pentru violență sexuală, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, violență domestică împotriva femeilor și alte infracțiuni grave împotriva individului”.

3. Libertatea de întrunire – ”Cultura mitingurilor”

Kassym-Jomart Tokayev a lansat reforme conform cărora mitingurile pașnice necesită acum doar o notificare, mai degrabă decât permisiunea autorităților.

El a mers chiar până acolo încât a afirmat că o ”cultură a mitingurilor” ar trebui cultivată în rândul oamenilor și că mitingurile ”sunt nu doar un drept, ci o responsabilitate”. Noua lege constituie o modificare pozitivă limitată, deoarece a redus la jumătate perioada de timp în care trebuie depusă o notificare.

Prezumția în favoarea permiterii mitingurilor este întărită de prevederea că lipsa unui răspuns din partea autorităților locale în termen de trei zile presupune că un miting poate avea loc.

4. Libertatea de exprimare și mass-media

O schimbare semnificativă este dezincriminarea defăimării, un instrument folosit frecvent pentru a opri eforturile de dezvăluire a faptelor greșite ale oficialilor guvernamentali.

În mod similar, legile împotriva ”promovării” la urii – definite vag – au fost schimbate în ”incitare”.

5. Libertatea religiei – ”Dialog între civilizații”

Kazahstanul se mândrește cu toleranța sa religioasă și face din promovarea unui ”dialog între civilizații” o parte importantă a politicii sale externe. Este una dintre puținele națiuni cu majoritate musulmană care se angajează să respecte legile, tribunalele și educația seculare și, prin urmare, nu impune un anumit cod religios de comportament asupra populației sale.

Critica occidentală la adresa politicilor Kazahstanului își ratează, de asemenea, obiectivul, deoarece respinge însăși premisa politicilor Kazahstanului – aceea de a proteja statul laic și recuperarea comunităților religioase tradiționale după comunism.

În concluzie, îmbunătățirea situației drepturilor omului în țară necesită o reformă sistemică în continuare a sistemului de aplicare a legii și a sistemului judiciar. Autoritățile centrale din Kazahstan sunt din ce în ce mai transparente cu privire la problemele din țară și par hotărâte să le abordeze într-o manieră graduală.

Reforme pentru creșterea participării politice

Președintele Tokayev a lansat mai multe reforme, concentrându-se pe consolidarea Parlamentului din Kazahstan și pe extinderea procedurilor democratice la nivel local.

El și-a rezumat viziunea ca ”un președinte puternic – un parlament influent – un guvern responsabil”, dar a avertizat împotriva oricărei ”confruntări artificiale” între ramurile guvernului. Totuși, el i-a îndemnat pe membrii Parlamentului să fie mai activi și să-și folosească prerogativa pentru a exercita supravegherea acțiunilor guvernului.

1. Un Parlament mai puternic

În primul pachet de reforme politice al președintelui Tokayev au fost incluse măsuri menite să continue democratizarea sistemului politic al țării. Guvernul a făcut ca formarea partidelor politice să fie mai ușoară, la fel ca și în cazul intrarării partidelor minoritare de opoziție în parlamentul kazah.

Numărul de deputați necesari pentru înregistrarea partidelor politice a fost redus la jumătate, de la 40.000 la 20.000 de persoane, în timp ce pragul pentru obținerea de locuri în parlament a fost redus de la 7% la 5%.

Reprezentanților partidelor minoritare li sa acordat, de asemenea, un rol mai important, putând prezida comisiile din parlament. Obiectivul general al acestor reforme este stabilirea unui sistem parlamentar și multipartinic bine dezvoltat.

Aceste reforme nu sunt destinate unui tip de liberalizare politică imediată, ci duc la construirea pe termen lung a culturii parlamentare care implică un rol important pentru opoziție. Succesul acestei reforme presupune ca partidele politice să își dezvolte rolul și că statutul lor formal de opoziție îi va determina pe liderii și membrii lor să acționeze tot mai mult ca forțe de opoziție.

2. Administrația locală

Conducerea Kazahstanului pare interesată de extinderea rolului alegerilor la nivel local, pentru a construi o cultură a democrației de la bază în sus.

Președintele Tokayev s-a angajat să demareze un astfel de proces, cu introducerea unor astfel de alegeri mai întâi în zonele rurale, ca proiect pilot. O modificare legală în acest sens a fost semnată în luna mai a anului 2021 și a permis primele alegeri directe ale guvernatorilor rurali în iulie 2021.

Următorul lucru de urmărit va fi dacă președintele Tokayev, în următoarele luni sau ani, decide să extindă această reformă la alegerea primarilor în raioanele mai mari și chiar în orașele mai mari.

3. Reforma judiciară și combaterea corupției

Pentru a combate corupția, guvernul Kazahstanului a reorganizat forțele de ordine ale țării, pentru a include un Serviciu Anticorupție care raportează direct președintelui. În plus, au fost instituite mai multe reglementări care cresc responsabilitatea oficialilor guvernamentali și limitează capacitatea acestora de a se implica în activități de corupție.

Procesele de recrutare și selecție au fost revizuite atât pentru funcționarii publici, cât și pentru judecători.

Dezvoltarea parteneriatelor internaționale este, fără îndoială, una dintre măsurile importante și de impact în reformele anticorupție din Kazahstan. Țara a avut un parteneriat de lungă durată cu OCDE prin intermediul rețelei sale anticorupție, dar și-a extins recent parteneriatele pentru a include OSCE, PNUD și, cel mai recent, Grupul de stat împotriva corupției al Consiliului Europei, GRECO.

”Kazahstanul digital” și e-guvernarea au redus, de asemenea, oportunitățile de interacțiuni ilicite între cetățeni și oficialii guvernamentali, prin eliminarea contactului direct de la om la om în majoritatea serviciilor publice. Țara a dezvoltat un nou program de poliție în Karaganda, care va folosi un ”model de serviciu de poliție” pentru a transforma modul în care poliția și cetățenii interacționează între ei.

Guvernul Kazahstanului a depus eforturi pentru a include și mai mult societatea civilă în lupta împotriva corupției, adoptând legi precum ”Cu privire la accesul la informații”, care vor permite ONG-urilor să monitorizeze comportamentul întreprinderilor și al entităților guvernamentale și să participe la dialogul privind combaterea corupției. reforma politicii.

O lege ”Cu privire la combaterea corupției” a fost redactată în 2015 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Începând cu acea dată, toți funcționarii publici sunt obligați să-și declare bunurile.

• Până în ianuarie 2023, cerința se va extinde la toți angajații guvernamentali, inclusiv cei ai întreprinderilor de stat.
• Până în 2025, această cerință va include toți cetățenii. Rolul acestei legi este de a combate economia subterană și de a preveni corupția în toate sectoarele societății kazahe.

O nouă lege, ”Cu privire la Consiliul Judiciar Suprem al Republicii Kazahstan”, a instituit Înaltul Consiliu Judiciar (HJC) ca instituție publică autonomă însărcinată cu misiunea de a crea instanțe și de a asigura independența sistemului judiciar. HJC a modificat procedurile de recrutare pentru judecători în anul 2018. Aceste reforme au inclus criterii mai stricte pentru calitățile profesionale și morale ale candidaților, precum și examene de calificare mai riguroase care le testează cunoștințele juridice.

În plus, până la sfârșitul anului 2017, Kazahstanul a adoptat un nou Cod de etică judiciară, a stabilit un sistem educațional riguros în Academia Magistraturii și a îmbunătățit automatizarea operațiunilor instanțelor pentru a îmbunătăți accesul și transparența.

Concluziile raportului

Conducerea Republicii Kazahstan a ajuns la concluzia că stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung o reformate treptată, atât a sistemului politic, cât și al celui economic.

Dacă președintele Tokayev persistă în efortul său declarat public de a reforma sistemul politic al Kazahstanului, acesta va avea, fără îndoială, un impact semnificativ în regiune.

Țările care se consideră prieteni ai Kazahstanului ar trebui să găsească modalități de a sprijini procesul de reformă sau cel puțin de a nu-l împiedica. Procedând astfel, ei vor contribui la transformarea Kazahstanului într-o regiune de societăți moderne, deschise și autonome.

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele