VIDEO | Cât de eficient ar fi pentru Ucraina sistemul antirachetă „Iron Dome” (DOCUMENTAR)

Israelul poate oferi Ucrainei, sub formă de ajutor militar, sistemul antirachetă Iron Dome. Anunțul a fost făcut public după ce Israelul a denunțat declarațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a sugerat că Adolf Hitler ar fi avut origini evreiești.

UPDATE: Expert în Securitate: „Nu riscă nimeni să intre un sistem ca acesta pe mâna rușilor și după să îl dea arabilor”

Un expert în Securitate a expus, pentru GÂNDUL, motivele pentru care nu se poate pune problema ca Israel să ofere Ucrainei sistemul antirachetă Iron Dome.

„(Israelienii – n. red.) au exact numărul de scuturi de care au nevoie. Nu pot trimite nici unul. Iar, în cazul unui conflict simultan Gaza/Liban, chiar ar mai avea nevoie. Pregătirea cât de cât a operatorilor durează minim șase luni. Nu riscă nimeni să intre un sistem ca acesta pe mâna rușilor și după să îl dea arabilor. Aflând exact din ce este compus, prin reverse engineering, pot chiar mâine să îl reproducă rușii pentru arabi și, de asemenea, să învețe cum pot fi ocolite sau evitate cele existente.

La fel de important – din varii rațiuni de stat și în totală coordonare cu US – Israelul este păstrat ca un liber arbitru și punte de legătură cu Rusia. Chiar și Vladimir Putin și-a cerut scuze pentru ceea ce a spus Serghei Lavrov. Deci nu vrea nimeni să pericliteze acest status quo prin trimiterea acestor sisteme care pot fi și ofensive. Acestea pot lovi orice MIG sau elicopter”, a spus expertul în Securitate, pentru GÂNDUL.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Iron Dome a devenit cunoscut în anul 2021, în urma celui mai mare atac cu rachete asupra Israelului, atunci când armata a reușit să intercepteze un număr mare de proiectile de artilerie trase din zona fâșiei Gaza de gruparea Hamas.

Cupola de fier este un sistem antirachetă dezvoltat de firme israeliene cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite.

Oficiali militari israelieni au precizat că Iron Dome a reușit să intercepteze 90% din cele aproape 1.000 de obuze de artilerie și rachete de tip Katiușa, lansate asupra Israelului în cadrul confruntărilor din Fâșia Gaza.

În cazul în care oficialii israelieni ar livra un astfel de sistem defensiv Ucrainei, această decizie ar marca o schimbare totală de politică a guvernului de la Tel Aviv.

Asta pentru că, până în prezent, Israelul a livrat Ucrainei un spital de campamie, 100 de tone de ajutoare – echipamente medicale, pături, purificatoare de apă, căști și veste antiglonț.

Sistemul este conceput pentru a intercepta și distruge rachete cu rază scurtă de acțiune și obuze de artilerie trase de la distanțe de 4 kilometri până la 70 de kilometri.

Din 2011 până în 2021, Statele Unite au contribuit cu un total de 1,6 miliarde USD la sistemul de apărare Iron Dome, cu încă un miliard USD aprobat de Congresul SUA în 2022. Iron Dome a fost declarat operațional și inițial desfășurat la 27 martie 2011 lângă Beersheba.

La 7 aprilie 2011, sistemul a interceptat cu succes o rachetă lansată din Gaza pentru prima dată. La 10 martie 2012, The Jerusalem Post a raportat că sistemul a doborât 90% din rachetele lansate din Gaza care ar fi aterizat în zonele populate.

La sfârșitul anului 2012, Israelul a spus că speră să mărească raza de interceptare a Domului de Fier, de la un maxim de 70 de kilometri la 250 de kilometri și să-l facă mai versatil, astfel încât să poată intercepta rachetele care vin din doua directii simultan.

În noiembrie 2012, declarațiile oficiale indicau că a interceptat peste 400 de rachete. Până la sfârșitul lunii octombrie 2014, sistemele Iron Dome interceptaseră peste 1.200 de rachete. Pe lângă desfășurarea lor la sol, în 2017 sa raportat că bateriile Iron Dome vor fi în viitor desfășurate pe mare pe corvete de clasa Sa’ar 6, pentru a proteja platformele de gaze offshore împreună cu sistemul de rachete Barak 8 al Israelului.

Sistemul este conceput pentru a contracara rachetele cu rază scurtă de acțiune și obuzele de artilerie de 155 mm cu o rază de acțiune de până la 70 de kilometri.

Potrivit producătorului său, Iron Dome va funcționa zi și noapte, în condiții meteorologice nefavorabile și poate răspunde la mai multe amenințări simultan.

Iron Dome are trei componente centrale:

• radar de detectare și urmărire: sistemul radar este construit de Elta, o companie israeliană de apărare și subsidiară a Israel Aerospace Industries și de către IDF;
• Battle Management & Weapon Control: centrul de control este construit pentru Rafael de mPrest Systems, o companie de software israeliană;
• Unitatea de tragere a rachetelor: unitatea lansează racheta interceptor Tamir, echipată cu senzori electro-optici și mai multe aripioare de direcție pentru o manevrabilitate ridicată. O baterie tipică Iron Dome are 3–4 lansatoare.

Radarul sistemului detectează lansarea rachetei și urmărește traiectoria acesteia. Acesta calculează și punctul de impact în funcție de datele raportate și utilizează aceste informații pentru a determina dacă ținta constituie o amenințare pentru o zonă desemnată.

Doar atunci când acea amenințare este determinată, este trasă o rachetă interceptor pentru a distruge racheta care vine înainte ca aceasta să ajungă în zona de impact prevăzută. Deși Iron Dome și-a dovedit eficacitatea împotriva atacurilor cu rachete, oficialii Ministerului Apărării sunt îngrijorați că nu va putea gestiona arsenalele mai masive.

În operațiunea Protective Edge a avut o rată de lovire de 90% numai împotriva rachetelor determinate a fi îndreptate către zone populate, s-au făcut 735 de interceptări la un cost de 70.000–100.000 USD per interceptor; cu aproximativ 100.000 de rachete deținute de Hezbollah, sistemele Iron Dome ar putea fi copleșite din punct de vedere financiar și fizic de zecile de salve îndreptate asupra teritoriului statului evreu.

În timpul crizei Israel-Palestina din 2021, peste 4.300 de rachete au fost lansate împotriva Israelului de către Hamas din Gaza, între 11 și 21 mai. În primele 24 de ore de conflict s-au tras 470 de rachete, o rată mult mai mare decât se atinsese în conflictele anterioare.

Dintre rachete, 17% au fost atacuri la distanță lungă asupra Tel Avivului, din nou mai multe decât înainte. Aproximativ 680 dintre rachetele trase în timpul ostilităților au căzut scurt și au aterizat în Gaza; sistemul Iron Dome a interceptat aproximativ 90% din rachetele care se îndreptau către zonele populate din Israel. În timpul operațiunii, Iron Dome a doborât o dronă încărcată cu bombe .

Unele sisteme Iron Dome au fost și exportate. Un punct slab pentru majoritatea piețelor potențiale este că fiecare sistem Iron Dome nu protejează mai mult de 100–150 de kilometri pătrați; acest lucru este eficient într-o țară mică precum Israelul, dar nu și pentru statele mai mari.

Chiar și în Israel, bateriile trebuie mutate în funcție de riscul perceput de atac. Singapore, un oraș-stat insular suveran, ar fi achiziționat Domul de Fier, iar armata SUA a cumpărat două baterii pentru a proteja bazele de peste mări.

Conform unei analize Haaretz, Iron Dome s-ar putea să nu fie atât de eficient în Ucraina, așa cum a fost în Israel. Motivul principal: mărimea teritoriului.

O armată care are un teritoriu mic de apărat, o poate face mai ușor cu un sistem Iron Dome, deoarece ar avea concentrate mai puține baterii și radare pe o anumită suprafaţă.

În schimb, apărarea unui teritoriu de dimensiunile Ucrainei devine mai dificilă. În plus, Iron Dome este un sistem dedicat exclusiv interceptării obuzelor de artilerie clasice și rachetelor de tip Grad/Katiușa, așa-numita „artilerie reactivă”.

În cazul Israelului, Iron Dome este deja integrat într-un sistem antirachetă multistratificat, care include și interceptori antibalistici dedicați rachetelor cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune, care lipsesc, în acest moment, din arsenalul militar al Ucrainei.