Sistemul Big Brother cu recunoaștere facială a împânzit străzile Capitalei. Pe cine vor putea recunoaște camerele și cine nu este vizat

Cele mai importante intersecții din Capitală sunt supravegheate printr-un sistem video cu recunoaștere facială. Camerele de luat vederi sunt capabile să recunoască, pe baza trăsăturilor faciale, doar condamnaţii, persoanele urmărite şi dispăruţii, astfel că nu ne vor urmări pe toți.

Ca să reducă numărul de accidente de pe șosele, autoritățile vor monitoriza drumurile publice din toată țara cu radare fixe și camere de supraveghere cu recunoaștere facială.

Deocamdată, sistemul va funcționa în Capitală, unde Primăria a montat deja în 19 intersecții considerate „problematice” sistemele video. Acestea vor permite recunoașterea facială atât a șoferului, cât și a pasagerului aflat pe locul din dreapta.

Pe lângă recunoașterea facială, camerele pot să citească numerele de înmatriculare, să măsoare viteza pe care o are mașina și să detecteze dacă șoferul vorbește la telefon în timp ce conduce. Toți cei care vor încălca regulile vor primi amenzile acasă.

Practic, va fi o colaborare între Poliție și Administrația Străzilor. Primăria va colecta datele, pe care le va înainta mai apoi poliției, pentru ca șoferii care se abat de la legislația rutieră să fie sancționați.

„Procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale se întocmește în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori sau a obiecțiunilor contravenientului, ca înscris în formă electronică”, se mai precizează în textul de lege.

Ce fețe va recunoaște sistemul

Componenta de detectare facială a stârnit cele mai multe discuții, având în vedere că scanarea chipului ar putea încălca regulile GDPR. Însă experții explică faptul că sistemul va recunoaște, pe baza trăsăturilor faciale, doar condamnații, persoanele urmărite şi dispăruții.

Concret, baza de date pe care Poliţia o are deja va fi îmbunătăţită cu fotografii, pentru ca anchetatorii să găsească mai uşor şi mai repede infractorii sau victimele.

„Persoane care au fost condamnate, persoane care au dobândit calitatea procesuală de suspect, persoane dispărute, persoane cu identitate necunoscută şi persoane decedate cu identitate necunoscută. Sunt singurele categorii de persoane ale căror date se vor regăsi în baza de date NBIS. În cadrul cerinţelor tehnice ale acestui sistem nu sunt prevăzute posibilităţi de interconectare cu camere video de niciun fel, fie că sunt publice sau private. Mai mult decât atât, sistemul nu va accepta înregistrări video care să fie încărcate în aplicaţie, astfel încât să fie extrase imagini faciale de persoane. Singurul lucru care va putea fi încărcat în soluţia de recunoaştere facială este reprezentat de imagini statice, deci sistemul nu va monitoriza absolut nimic. Mai puţin de 0,4% dintre poliţişti vor opera acest sistem, doar poliţişti criminalişti, şi îl vor accesa exclusiv pe bază de nume de utilizator şi parolă”, spune comisarul-şef Valentin Epure, director adjunct al Institutului Naţional de Criminalistică (INC).

Șoferii sunt anunțați unde sunt radarele

În viitor, camerele video și radarele fixe omologate vor fi instalate pe tot teritoriul țării, mai exact pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale pe care o administrează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Locurile în care vor fi plasate vor fi obligatoriu semnalizate prin montarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către CNAIR, instituție care va mai avea datoria de a informa locul în care sunt plasate aceste sisteme și pe propria pagină de internet.

„Instituirea sistemului are și un puternic rol preventiv atât prin semnalizarea prezenței sistemelor de detecție, cât și prin utilizarea componentelor sale în vederea dispunerii unor măsuri specifice raportate la condiții meteo nefavorabile sau periculoase, evenimente rutiere sau de altă natură care pun în pericol circulația pe sectorul respectiv de drum. Astfel, obligațiile de informare sunt clar definite în proiectul de lege, acestea putând fi transmise și în mod dinamic prin intermediul panourilor cu mesaje variabile, tocmai în scopul determinării conducătorilor auto de a adopta o conduită preventivă”, mai arată proiectul de lege.

Demersul de montare a acestor sisteme digitale de monitorizare în trafic face parte din „Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030” și include montarea a 300 de radare mobile și 500 de camere video pe șosele. Fiecare radar mobil va costa în medie 12.850 de euro, iar fiecare cameră are un preț mediu de 62.500 de euro.

Lista celor 19 intersecții monitorizate

• Șos. Odăii – Șos. București-Târgoviște;
• Șos. Odăii – Șos. Bucureşti-Ploiești;
• Calea ferată – Șos. Pipera;
• A3 – Str. Gherghiței;
• Dimitrie Pompeiu – Șos. Petricani;
• Andronache – Șos. Andronache;
• Șos. Andronache – Șos. Colentina;
• Șos. Fundeni – Aleea Lacului;
• Șos. Pantelimon – Str. Gara Cățelu;
• Theodor Pallady – Str. Drumul între Tarlale;
• Unirii – Str. Nicolae Teclu;
• Șos. Olteniței – Str. Cheile Turzii;
• Șos. Berceni – Centura Capitalei;
• Șos. Giurgiului – Str. Căruței;
• Măgurele – Str. Santimbru;
• Șos. Alexandriei – Str. Aliman;
• Prelungirea Ghencea – Centura Capitalei;
• Centura Capitalei – Bd. luliu Maniu
• Centura Capitalei – Șos. Chitilei