SISTEMUL de pensii propus de Theodor Stolojan în locul celor speciale. Fostul președinte al PNL: „Trebuie să facem o asemenea reformă în România”

România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să reformeze pensiile speciale, valoarea acestora reprezentând aproximativ 1% din PIB. Neîndeplinirea acestui jalon din PNRR  ar putea să coste țara noastră trei miliarde de euro, condiționate de această reformă. Fostul preşedinte al PNL Theodor Stolojan a vorbit și el despre subiectul pensiilor speciale şi despre angajamentele pe care România le-a făcut în cadrul PNRR în privinţa acestora, propunând, în acest context, un nou sistem de pensii – unele ocupaţionale, prin care atât angajatul, cât şi angajatorul – să contribuie cu un procent din venituri pentru viitorul pensionar.

”Realitatea este că avem la ora actuală sisteme de pensii speciale, avem pensii la plată şi nu te poţi juca acum”

Fostul lider liberal a precizat că Parlamentul ar trebui să decidă tipul de pensii. Totodată, Theodor Stolojan nu a evitat nici subiectul referitor la pensiile magistraților.

”Realitatea este că avem la ora actuală sisteme de pensii speciale, avem pensii la plată şi nu te poţi juca acum. Deci eu spun următorul lucru: acolo unde considerăm că avem nevoie şi de alte pensii decât cele pe pilonul unu, pilonul doi, care sunt pentru toată lumea de la 1 ianuarie 2024 punem în aplicare o legislaţie care o avem. Pensii ocupaţionale, astea-s pensii de serviciu, dacă vreţi pensii ocupaţionale. Care e diferenţa pe pensiile ocupaţionale?

Presupun că şi angajatorul şi angajatul să contribuie cu un procent din venituri şi să constituie un fond de pensii care funcţionează aşa cum e pilonul doi la pensiile private, deci nu mai e un transfer de la cei care azi muncesc la cei care sunt la pensie. (…)

Eu sunt beneficiar de pensie de la Banca Mondială, unde am lucrat 6 ani de zile, şi funcţionăm pe constituire a unui fond de pensii şi unde este limitată ca procent, iar de la Parlamentul European poţi să ai câteva date, vrei, pensia nu poate depăşi un procent”, a declarat Stolojan, prezent în cadrul unei emisiuni la Digi 24.

„Ştiu că CCR a venit şi a spus că dacă te atingi de pensiile speciale înseamnă că ataci independenţa magistraţilor”

”Aş vrea să mai fac o singură precizare vis-a-vis de pensiile speciale în cazul magistraţilor. Ştiţi că Curtea Constituţională, la un moment dat, a venit şi a spus că dacă te atingi de pensiile speciale înseamnă că ataci independenţa magistraţilor. În Constituţia României nu există nicio referire, niciun cuvânt, cu privire la pensii speciale şi ideea că dacă ai o pensie de 20.000 lei, cum e pensia medie la magistraţi, îi aplici un impozit progresiv.

Înseamnă că ataci în independenţa justiţiei. (…) Deci, Curtea Constituţională a fost în deplin conflict de interese când a dat acea decizie, pentru că majoritate a membrilor Curţii Constituţionale sunt beneficiari de acest gen de pensii speciale”, a adăugat fostul președinte al PNL.

Analist: „România riscă miliardele de euro de la Bruxelles pentru pensiile a 8.000 de privilegiați”

Analistul financiar Adrian Negrescu a spus, pentru Gândul, că România riscă miliardele de euro pe care le-ar primi de la Bruxelles pentru pensiile a aproximativ 8.000 de privilegiați.

Potrivit acestuia, în momentul de față, cei 200.000 de pensionari speciali costă România undeva la 12 miliarde de lei. La un simplu calcul, în următorii zece ani, suma se va tripla, în condițiile în care legile speciale vor permite pensionarea la vârste „precoce” a multora dintre cei care vin din urmă.

Adrian Negrescu susține că, din cei 200.000 de oameni care au pensii speciale, aproape 8.000-10.000 dintre ei beneficiază de pensii între 15.000 și 19.000 de lei, adică mai mari decât salariul.

Dintre ei, 4.000 sunt din magistratură. Sunt foarte mulți din SRI, avem 12.000 de pensionari în SRI, cu pensie medie de 5.000 de lei. Avem peste 200 de generali și cadre cu funcții extrem de imporatante din MApN și mai avem inclusiv o serie de oameni care ocupau funcții de răspundere în MAI și care au, de asemenea, pensii foarte, foarte mari.

Pentru un număr foarte mic de români, practic, riscăm să spulberăm o șansă istorică din punct de vedere economic pentru România. Cred că este timpul să eliminăm aceste privilegii, această posibilitate de a avea în același timp și pensie și salariu plătit de statul român și de a ieși la pensie la 40 și ceva de ani, în condițiile în care în multe domenii abia atunci capeți experiența necesară pentru a avea o expertiză”, explică Adrian Negrescu.

Flexibilitate spre zero a Comisiei Europene când vine vorba de PNRR

Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a atras atenția că există deja ţări care au renunţat la unele reforme solicitate de Comisia Europeană, deoarece flexibilitatea acesteia „tinde despre zero” când vine vorba de PNRR.

Ministrul a precizat însă că acest lucru poate să se întâmple, punctând însă că nu este decizia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a ministerelor de linie, ci este o hotărâre care tebuie luată la nivel de Coaliţie, fiind un proiect de ţară al României.

„Conţinutul jalonului din PNRR este foarte greu, presupune decizii radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, pentru că de aici trebuie să pornim. Avem cele două criterii. Primul, cel legat de sustenabilitate, este un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung.

Aceasta este cerinţa de bază numărul unu. Și mai avem cerinţa de bază numărul doi, cea referitoare la criteriul de contributivitate. Aici, din nou, trebuie să avem fundamentat foarte riguros, pentru că noi avem două sisteme publice, aş spune, poate, impropriu: sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale”, a afirmat Marcel Boloş.

Ministrul a subliniat că România trebuie să fie foarte atentă când va trimite la Comisia Europeană proiectul de lege privind pensiile speciale adoptat, menţionând că ceea ce este scris în PNRR este literă de lege, iar „flexibilitatea Comisiei Europene tinde spre zero”.

Să nu uităm că judecata Comisiei Europene este raportată la ceea ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă realitatea mi-a dovedit: Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea comisiei tinde despre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr şi vreau să înţelegem cu toţii că ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezidenţă, este literă de lege”, a mai spus Marcel Boloș.

Ministrul a menționat că orice reformă va fi decisă în Coaliție și în Guvern, trebuie foarte bine analizată, cu toate avantajele și consecințele lor.

Totuşi, este un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate (…) am spus că sunt deja ţări care au renunţat.

Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale, şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi cu consecinţele acestor reforme asumate de către Guvern şi Coaliţia de guvernare. Aceste lucruri nu pot fi pe umerii, să zicem, ai ministerelor de linie sau coordonatorilor de reformă. E o decizie care trebuie luată la nivel de Coaliţie, fiind un proiect de ţară al României”, a punctat ministrul Boloş.

Comisia Europeană nu uită de „specialii” României

Comisia Europeană cere autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale ale militarilor, magistraților, diplomaților și ale altor categorii profesionale.

Mai exact, oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii ”foarte limitate”, lucru care nu rezolvă însă principiul echității. În scrisoare este precizat faptul că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire”, în timp ce, în cazul magistraților, este nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.

Mai precis, Comisia Europeană sugerează că, în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | „Cartoful fierbinte” din PNRR. Cât plătește România pentru cei 200.000 de „speciali” Analist: „Riscăm să spulberăm o șansă istorică”

EXCLUSIV | Magistrații nu vor să piardă pensia mai mare ca salariul, care ajunge la zeci de mii de lei lunar. Peste 100 de judecători și procurori au cerut pensionarea în octombrie, de cinci ori mai mulți într-o lună și o treime din tot anul

EXCLUSIV | Val de cereri de pensionare din Ministerul Afacerilor Interne. Câți polițiști au cerut să iasă din sistem înainte de schimbarea condițiilor

Dorește PNL, în mod real, rezolvarea problemei pensiilor speciale?

Marcel Ciolacu, despre pensiile speciale: „Nu poți să lucrezi o zi, să fii magistrat și să ai la pensie sute de milioane. S-au făcut abuzuri!”