Situație revoltătoare în Dosarul 2 Mai. Judecătoarea a ANULAT interceptările din procesul lui Vlad Pascu, principala probă împotriva mamei lui

Judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu-Stan a decis să anuleze interceptările din dosarul în care Miruna Pascu este acuzată de influențarea declarațiilor martorilor în cazul de trafic de droguri al fiului său, Vlad Pascu. Această hotărâre are implicații semnificative, având în vedere că interceptările reprezentau principala probă împotriva mamei șoferului drogat care a omorât doi tineri în localitatea 2 Mai.

Humulescu-Stan, soția judecătorului Gheorghe Stan de la Curtea Constituțională, a argumentat că procesele de supraveghere tehnică și înregistrare trebuie să fie distincte, iar procurorii ar fi trebuit să solicite două mandate separate pentru fiecare operațiune.

În acest context, Vlad Pascu este judecat de DIICOT pentru trafic de droguri, în timp ce mama sa este acuzată de influențarea martorilor, iar tatăl său, Claudiu Mihail Pascu, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Judecătoarea a anulat interceptarea în care Miruna Pascu o „învăța” pe Rebecca Lăzărescu, iubita fiului său, să ofere declarații favorabile în fața anchetatorilor. Rebecca, care era minoră la acel moment și colaboratoare DIICOT, a fost contactată de Miruna Pascu prin mesaje pe WhatsApp, în încercarea de a o determina să minimizeze detaliile despre consumul de droguri al fiului ei.

Procurorii au reținut că Miruna Pascu a amenințat-o pe Rebecca cu generarea unui scandal în mass-media, creându-i o stare de temere profundă.

Judecătoarea a argumentat că judecătorul de drepturi și libertăți nu a fost solicitat să analizeze legalitatea obținerii de înregistrări audio sau video, ceea ce constituie o încălcare a procedurilor legale.

„Concret, în activitățile de interceptare a comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță, localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice a postului telefonic anterior menționat și, respectiv, supravegherea video, audio și prin fotografiere (a colaboratorilor și a activităților desfășurate de colaboratori) nu sunt incluse obținerea de fotografii sau înregistrări audio/video prin folosirea de dispozitive tehnice de către colaboratori.

În aceste condiţii, se constată că judecătorului de drepturi și libertăți nu i s-a solicitat de către procuror să analizeze legalitatea şi oportunitatea efectuării de fotografii, înregistrări video sau audio de către colaborator, deși (…) sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziţii legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispoziţiile art. 139 din Codul de procedură penală (în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis în temeiul acestor din urmă dispoziţii).

Astfel, fiind sesizat cu o cerere (…), la data de 6.09.2023, judecătorul de drepturi și libertăți a emis (…) pe o durată de 30 de zile, începând de la data de 6.09.2023 şi până la data de 5.10.2023, inclusiv, prin care a fost autorizată: Supravegherea audio, video sau prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a investigatorului sub acoperire şi a colaboratorilor cu identitate reală Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță a convorbirilor purtate de la postul telefonic cu numărul de apel (…), utilizat de (Pascu Miruna – n.r.), precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a postului telefonic menţionat;

Supravegherea video, audio sau prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a numitei (Pascu Miruna – n.r.) şi a persoanelor aflate în anturajul infracţional al acesteia, pentru faptele în legătură cu cauza. Corelând dispoziţiile (…) din Codul de procedură penală, se observă din cronologia textelor faptul că dispoziţiile art. 148, alin. (3) sunt subsecvente celor ale art. 139, relevând, astfel, un raport de la general la special, între supravegherea tehnică efectuată prin montarea dispozitivelor de înregistrare tehnică pe orice suport fix sau mobil şi supravegherea tehnică efectuată prin purtarea dispozitivelor de către investigator sau colaborator.

Scopul reglementării art. 148, alin. (3) din Codul de procedură penală este oferirea unei protecţii ridicate persoanei vizate de ancheta penală, în considerarea caracterului deosebit de invaziv al metodei de cercetare speciale constând în folosirea unei persoane, investigator sau colaborator, pentru obţinerea de date şi informaţii cu privire la comiterea unei infracţiuni, prin efectuarea de fotografii, înregistrări video sau audio de către aceasta.

Investigatorul sub acoperire sau colaboratorul poate purta dispozitive de înregistrare, aspect care reiese fără echivoc din dispoziţiile art. 148, alin. (3) din Codul de procedură penală, însă doar în condiţiile în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se respectă o proporţionalitate între gravitatea ilicitului penal suspectat şi ingerinţa puternică în viaţa privată (investigatorul ori colaboratorul, participând la ancheta penală ca interlocutori ai persoanei vizate de aceasta au, ab initio, posibilităţi sporite de a determina, de a surprinde, de a ocaziona, de a culege date şi informaţii, chiar fără a depăşi limitele unei anchete pasive, prin comparaţie cu un obiect sau o altă persoană care poartă tehnică de supraveghere fără cunoştinţa sa).

Pornind de la interpretarea literală a textelor de lege, dispoziţiile art. 148, alin. (3) din Codul de procedură penală stabilesc necondiţionat şi fără excepţie că, în situaţia în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, este obligatorie sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii unui nou mandat de supraveghere tehnică.

Caracterul special al procedurii nu permite derogări, iar standardul constituţional şi convenţional de protecţie a libertăţilor individuale impune concluzia că, în cazurile în care procurorul recurge la procedura prevăzută de art. 148, alin. (3) din Codul de procedură penală, este obligat să sesizeze judecătorul de drepturi şi libertăţi chiar şi în cazul existenţei unui mandat de supraveghere emis anterior, exigenţă legală care, sub niciun temei, nu poate fi eludată”, notează judecătoarea Stan în motivarea consultată de Libertatea.

Stenograme cu iz de șantaj între mama lui Vlad Pascu și Rebecca Lăzărescu

Miruna Pascu: „Îți repet! Orice declarați voi, ca și între ghilimele martori, nu sunteți martori… voi cumva trebuie să fiți agățați toți pentru acele clipuri, vă repet, că nu există nimic altceva decât mizeriile alea după net.

Rebecca: Și, dar ce să…eu de asta voiam să vorbesc cu dumneavoastră… ce să le zic… dacă mă întreabă, ce să le zic?

Miruna Pascu: Nu le zici nimic! Le zici că făceați și voi mișto de ceilalți cum face toată lumea pe net… nu asta făceați de fapt?

Rebecca: Aa…adică să neg…filmulețele …

Miruna Pascu: Da… că poți să faci mișto, nu-i așa? Păi, tu vrei să spui că luați, voi luați nu știu ce căcaturi?

Rebecca: Nu știu, chiar nu știu dacă să mint sau într-adevăr în acel videoclip, dacă nu eram sub influență, nu-l făceam niciodată. Până la urmă… că na…

Miruna Pascu: Nu erai sub nimic! Nu trebuie să spui în viața ta așa ceva… draga mea, pentru că nimeni nu poate să spună după un clip.

Rebecca: Cum adică?!

Miruna Pascu: Într-un clip poți să fii orice… e ca și cum ai juca teatru, da? (…)

Rebecca: Mie mi-e frică să nu mă ia pe mine după… dacă dau declarație falsă.

Miruna Pascu: Păi, aia o să ți se întâmple dacă vorbești așa, despre asta vorbesc. Tu de fapt te duci acolo ca martor și s-ar putea să nu mai ieși, dacă nu te duci cu avocatul, îți repet.

Rebecca: Păi, s-ar putea să nu mai ies dacă dau declarație mincinoasă.

Miruna Pascu: Nu, s-ar putea să nu mai ieși dacă dai declarație că nu știu ce făceai.

Rebecca: Adică? Ce făceam?

Miruna: Nu știu, tu știi… că eu nu știu ce făceai, că eu nu eram de față.

Rebecca: (oftează) (…)

Miruna Pascu: Eu nu pot să te sfătuiesc cu nimic, eu pot să te sfătuiesc decât să-ţi aduci aminte cât mai puţin din perioada asta a ta din viață, îţi spun foarte sincer să o laşi cu totul deoparte pentru că uită-te unde a ajuns Vlad şi poţi să ajungi şi tu şi oricine în aceeaşi situaţie în primul rând, înţelegi? Iar în al treilea rând, cum să spun, într-un fel sau altul să spui ce vrei tu, dar nu că a devenit, că nu eraţi, cum să spun eu…terminaţi în halul în care aţi apărut în clipul ăla, de acolo nu vă mai salvează nimeni, măi copii.

Rebecca: Mda.

Miruna: Că toţi fac prostii, dar parcă nu cât le-aţi făcut voi de mari.

Rebecca: Aia e acum…

Miruna: Nu e aşa, că „aia e”. Vă poate costa mult sau vă poate costa puţin.

Rebecca: Da, o să văd, o să iau în considerare şi ce mi-aţi spus dumneavoastră şi o să iau cea mai bună decizie.

Miruna: Cea mai bună decizie, ţi-am zis, este când eşti pe nisipuri mişcătoare şi te mişti foarte ușor la suprafaţă şi să nu spui mai mult decât ceea ce e minimul necesar.

Rebecca: Bine, chiar o să iau în considerare.

Miruna: Pentru că dacă nu-ţi aminteşti nişte lucruri să ştii că poţi să mai vii odată, îţi mai aminteşti, mai iei pe altcineva, mai vine un avocat, te mai îndrumă, ai înţeles?

Rebecca: Da.

Miruna: Poţi să nu-ţi aminteşti nimic sau poţi să spui domne… nu-mi amintesc astăzi, dar uite, mă mai chemaţi odată, că nu poate să-ţi facă nimeni nimic.

Rebecca: Bine.

Miruna: Sau poți să-ți spui că-ți amintești, dar nişte lucruri nu mai ţin minte, domne că eram…. habar n-am ce am făcut, ne-am îmbătat, nu ştiu dacă am mai luat sau dacă n-am mai luat, nu mai ţin minte… treaba ta ţi-am zis… este la atitudinea ta şi la ce vrei tu să faci, dar crede-mă… Rebecca, dar ce aţi făcut voi… deci mizeriile care au apărut în presă, deci Vlad nu era aici dacă nu erau toate instagramurile alea şi Vlad nu era aici dacă nu era lăsat singur în nenorocita aia de casă… da, nu ştiu de câte ori te-ai întâlnit tu cu tată-su, că pe mine nu m-ai văzut niciodată la culoare”

Rebecca Lăzărescu, judecată pentru complicitate la tâlhărie

Rebecca Lăzărescu este acuzată de complicitate la tâlhărie, lipsire de libertate. În luna mai a anului 2022, aceasta a participat, alături de alți șase tineri, la jefuirea unui bărbat, acțiune în care victima a fost bătută și amenințată cu un cuțit pentru a-i fi furat un telefon mobil și a-i fi golite conturile bancare.

Rolul Rebeccăi în acest plan a fost acela de a-l ademeni pe cel jefuit în subsolul unui imobil, acțiune facilitată de „afinitatea” pe care acesta o avea pentru ea. Printre complicii Rebeccăi se numără Vlad Pascu, autorul accidentului mortal din Vama Veche, și Tudor Duma, zis „Maru”, cunoscut dealer de droguri din anturajul lui Vlad Pascu.

Conform rechizitoriului, Rebecca a avut sarcina de a obține parola de acces a telefonului victimei. Aceasta a reușit să facă acest lucru profitând de apropierea sa de victimă, care i-a permis să observe ecranul telefonului.

Anchetatorii susțin că inculpații au utilizat chiar și o lesă de câine pentru a lovi victima. Aceasta a fost amenințată cu un cuțit și un baston telescopic, iar în final a fost deposedată de telefonul său, un iPhone 12 Pro Max, smuls din mână de unul dintre atacatori. În plus, grupul de agresori a solicitat de la victimă suma de 3.000 de euro.

Accidentul din 2 Mai: Doi tineri au murit, iar alți doi au fost răniți

Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023, în stare de arest preventiv, fiind acuzat de multiple infracțiuni: ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive și părăsirea locului accidentului.

Conform procurorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Pascu a condus un autovehicul sub influența substanțelor interzise și a lovit un grup de tineri care se deplasau pe marginea drumului în 2 Mai, rezultând decesul a două persoane și rănirea gravă a altor trei.

Procurorii au mai specificat că după impact, inculpatul a părăsit locul accidentului, acțiune care agravează situația juridică a acestuia.

Următorul termen din proces este stabilit pentru 18 octombrie, când se așteaptă ca expertizele medico-legale să fie finalizate, iar instanța să ia o decizie în funcție de noile dovezi.