EXCLUSIV VIDEO | Șoferii prinși drogați la volan ar putea scăpa nepedepsiți. Dezvăluirile șocante făcute de medicul legist Cristian Stan despre depistarea etnobotanicelor la INML și influența drogurilor asupra capacității de conducere auto: ”Fiecare evaluează cum consideră”
This browser does not support the video element.
Conducerea sub influența drogurilor este un fenomen care are o creștere exponențială în România. Tot mai mulți șoferi opriți în trafic de polițiști pentru control sunt depistați pozitiv la verificarea cu aparatul Drug Test. Ulterior, se cer expertize care să confirme nu doar dacă șoferii erau drogați la momentul la care conduceau, ci și ce substanțe interzise au consumat și cât de mult le-a influențat stupefiantele capacitatea de a conduce. Medicul primar legist Cristian Stan a dezvăluit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, o situație alarmantă, care ar putea face ca, în unele cazuri, șoferi care au consumat substanțe interzise să se poată urca la volan fără a primi vreo sancțiune, și asta din cauza problemelor nerezolvate din Institutul Național de Medicină Legală.
Prin definiție, Institutul Național de Medicină Legală este o instituție pe umerii căreia apasă o imensă responsabilitate, fără de care sistemul juridic nu ar putea funcționa. Este cheia multor uși misterioase în cazuistica penală, este lacătul pus pe secretele morții al cărui cifru îl dețin doar specialiștii în domeniu. Reputația de instituție de la care oamenii au așteptat întotdeauna rezultate certe, corecte și de netăgăduit suferă, în ultima perioadă, de o degradare fără precedent.
Un grup de medici legiști, din care face parte și medicul primar legist Cristian Stan, a atenționat, în urmă cu câteva luni, Ministerul Sănătății asupra deficiențelor majore existente în această instituție, precum și a comportamentului lipsit de etică și de colegialitate al managerului INML, profesor dr. Cristian Curcă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a trimis atunci Corpul de Control, care însă nu a adus schimbările necesare în INML, ci, după cum spun unii dintre cei care au semnalat neregulile grave, acum, totul este mai rău ca înainte.
În interviul pe care Gândul l-a realizat cu unul dintre cei mai buni profesioniști din puțina elită care a mai rămas la INML iese la iveală cangrena din această instituție. Medicul primar legist Cristian Stan rupe tăcerea și punctează toate neajunsurile existente la acest moment în INML, ba mai mult, arată care sunt marile probleme ce pot duce la situații în care multe dintre dosare ajung să fie îngropate prin tergiversarea rezultatelor de la institut sau pot lua altă direcție decât cea justă, schimbând esențial anumite anchete.
Influența drogurilor asupra capacității de conducere auto, evaluată subiectiv de medicii legiști
Unul dintre cele mai șocante subiecte abordate cu medicul legist Cristian Stan este cel legat de expertiza privind stabilirea stării de influență a drogurilor asupra capacității de conducere auto.
Profesorul doctor Cristian Stan spune că medicina legală funcționează acum după o legislație învechită, depășită, în condițiile în care se cer expertize medico-legale noi, fără însă ca pentru ele să fie elaborate norme de aplicare.
“Acest blocaj, să spunem, care tinde să se extindă la scară națională în domeniul medicinei legale, se datorează unei legislații învechite, complet depășite, și mă refer aici în primul rând la domeniul medicinei legale, dar în același timp, și la domeniul malpraxisului medical. După părerea mea, și alte tipuri de expertize medico-legale nou apărute nu sunt încă standardizate și nu au o metodologie proprie”, a spus medicul legist.
Una dintre aceste situații este în cazul expertizei cerute pentru a se stabili starea de influență a drogurilor asupra capacității de conducere auto, care, în lipsa unei metodologii și a unei standardizări, așa cum există în alte state, se face subiectiv.
“Marea majoritate a țărilor din Uniunea Europeană au niște limite ale concentrației de metabolism de droguri în sânge care stabilesc dacă se afla sub influență sau nu – cum e la alcoolemie, 08 grame la mie. În mod similar, marea majoritate a țărilor Uniunii Europene au niște limite legale peste care se consideră că, indiferent cum arată clinic, se afla sub influență, dacă depășești o anumită concentrație în sânge.
Noi nu avem. La noi, se face o expertiză, dar fiecare medic legist evaluează cum consideră el starea de influență. Cu un anumit grad de subiectivism.
Vorbim de experize privind starea de influență a drogurilor asupra capacității de conducere auto. Iar conducerea sub influența drogurilor este un fenomen care are o creștere exponențială în România”, a explicat medicul legist Cristian Stan.
Lipsa reactivilor la Toxicologie
O altă mare problemă la INML este legată de lipsa acută de reactivi necesari în activitatea Laboratorului de Toxicologie. Lipsesc chiar și reactivi pentru o serie de droguri, astfel că, în multe cazuri, drogul respectiv nu poate fi identificat și atunci persoana suspectă poate scăpa basma curată.
Întrebat cine răspunde de această situație, Cristian Stan a spus că, în principiu, ar trebui să răspundă cei care manageriază activitatea.
”Managerul ar trebui să găsească soluții practice pentru ca lucrurile să meargă, să nu se împiedice, să nu se blocheze și să meargă foarte rapid”, a adăugat medicul legist.
“Multe dintre etnobotanice nu pot fi puse în evidență la testarea șoferilor”
Etnobotanicele sunt droguri sintetice și reprezintă o nouă categorie de droguri psihoactive, fiind produse în locații ascunse sau în laboratoare clandestine. Pentru depistarea acestor substanțe interzise la un control, sunt necesari anumiți reactivi.
Întrebat dacă la testarea unui șofer suspectat că a condus după ce s-a drogat sunt situații în care testele nu pot evidenția consumul, din cauza imposibilității laboratorului de la IML de a identifica droguri sintetice, medicul legist a dezvăluit că acest lucru se întâmplă frecvent în cazul consumului de etnobotanice.
Există situația asta destul de frecvent întâlnită în cazul etnobotanicelor, deci chiar este o situație complicată. Multe dintre ele nu pot fi puse în evidență, dar nu numai. Sunt și toxice clasice – vorbim de metale grele – pe care nu le putem pune în evidență.
Din câte știu eu, nu se poate depista arsenicul, la ora actuală, în sistemul de toxicologie și singurele laboratoare care spun că lucrează arsenicul, din sistemul privat de medicină, îl lucrează de fapt în laboratoare neacreditate din străinătate.
Ajungem într-un cerc vicios în care, practic, lipsa acreditării laboratoarelor ne pune sub semnul întrebării validitatea rezultatelor pe care acestea le oferă”, a afirmat medicul legist.
Urmăriți video integral: