Soldații lui Putin, la capătul răbdării: „Este un RĂZBOI INUTIL, dacă nu aș risca 5 ani de închisoare pentru dezertare aș coborî acum din tren”
Luna mai a anului 2024, un tren care transportă soldați ai Armatei Rusiei în sud-vestul Federației Ruse, un vagon-restaurant unde bărbații se gândesc la cei de acasă și schimbă impresii despre frontul din Ucraina și despre conflictul care pare a nu se mai termina.
Așa debutează un reportaj The Moscow Times despre starea de spirit a soldaților ruși care, încă din luna februarie a anului 2022, participă la așa-zisa „operațiune militară specială în Ucraina”, ordonată de Comandantul Suprem, Vladimir Putin.
Unii dintre acești soldați ruși se îndreaptă spre primele linii ale frontului din Ucraina, alții vor ajunge acasă pentru un scurt concediu. Cei mai mulți dintre cei abordați de reporterii Thhe Moscow Times beau.
Se roagă în fiecare zi să nu-i întâlnească pe câmpul de luptă
„A duce un război împotriva ucrainenilor este greu”, mărturisește Dima, un soldat în vârstă de 40 de ani al cărui nume a fost schimbat din motive de siguranță. „Este ca și cum am lupta împotriva unora dintre ai noștri”, mai spune el.
„Dima” are ochi lui albaștri ca gheața, maxilarul pătrat și brațele musculoase, arată de parcă ar fi ieșit dintr-un vechi film de război sovietic. Fața îi este brăzdată de tăieturi mici, rezultatul scufundării cu fața în jos într-un șanț pentru a scăpa de o bombă aruncată de o dronă.
În timp ia o dușcă dintr-o vodcă de casă – samagon -, „Dima” spune că este un soldat de carieră, cu experiență în Infanteria Navală Rusă. A fost în Siria și acum luptă pe frontul Herson din sudul Ucrainei. Are multe rude în Ucraina, dintre care unele luptă de partea Kievului. Se roagă în fiecare zi să nu-i întâlnească pe câmpul de luptă.
Odată, unitatea sa a capturat un soldat ucrainean. „Sincer, m-am simțit foarte rău”, spune „Dima”. „El a spus că nu vrea să lupte (n.red. – în acest război), nici eu nu am vrut să lupt împotriva lui”.
„Nu vreau să fiu plătit ca să ucid oameni”
Vizavi de „Dima” stă un soldat musculos, „Pavel”. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, a lucrat ca specialist-senior la una dintre cele mai mari companii din Rusia.
S-a înrolat în armată ca volunta,r după ce i s-a spus că unele dintre rudele sale au fost ucise de soldații ucraineni la începutul războiului. Astăzi, misiunea sa este să gestioneze sistemele antiaeriene și să planifice ofensive. Nenumărate vieți depind de deciziile lui, spune el.
„Desenez săgeți pe o hartă, iar soldații merg înainte”, explică „Pavel” după ce a deschis încă o bere. Uneori, soldatul se află în situația dificilă de a-și trimite camarazii într-un atac, conștient că șansele lor de supraviețuire sunt mici.
Este o tactică de distragere a atenției, menită să mute atenția forțele ucrainene de la ofensiva principală a rușilor, care are loc în altă parte.
„Nu le pot spune bărbaților asta (n.red. – că au șanse mici de supraviețuire), altfel nu s-ar lupta cu speranța de a câștiga”, explică „Pavel”.
„Și, după toate astea, nu dormi bine”, spune el, arătând spre părul cărunt de pe cap care i-a apărut în ultimele luni. Pentru că înainte de război avea un loc de muncă bine plătit, Pavel a cerut ca salariul său militar să fie donat unui orfelinat. „Nu vreau să fiu plătit ca să ucid oameni”, explică soldatul rus.
„Iadul pe pământ”, pierderile Armatei Ruse sunt enorme
Soldații ruși descriu prima linie drept „iadul pe pământ”. Pierderile din partea rusă sunt enorme: sute în fiecare zi, spun unii dintre bărbați. Dronele seamănă moartea din cer, lovind soldații răniți pe câmpul de luptă.
„Dima” ține mereu o grenadă atârnată de centură, pentru că ar prefera să se arunce în aer decât să fie capturat și să fie torturat. „Mulți tineri care au murit nu aveau nici măcar 30 de ani”, spune „Yegor”, un bărbat familist din republica Tatarstan,
A fost chemat să lupte în timpul mobilizării „parțiale” din 2022. „Au mai rămas doar câțiva dintre noi care am fost mobilizați”, spune el.
În luna decembrie a anului 2023, „Yegor” și camarazii săi se ascundeau într-o casă de pe frontul Vuhledar, din regiunea Donețk, când un tanc ucrainean i-a descoperit și a deschis focul, rănindu-l la un picior. Pentru această rană de război, a fost despăgubit cu 3 milioane de ruble (33.500 de dolari), pe care le-a folosit pentru a cumpăra o casă nouă.
În ciuda faptului că mai avea schije în picior și a fost diagnosticat cu PTSD (tulburarea de stres post-traumatic), „Yegor” a fost considerat apt pentru serviciu și se întoarce în prima linie a frontului.
„Dacă nu aș risca cinci ani de închisoare pentru dezertare, aș coborî acum din tren și m-aș duce acasă, chiar și pe jos”, mărturisește el. „Acest război este inutil”.
Foto – Profimedia Images
Citește și: