Somnul insuficient poate duce la demență. E concluzia unui studiu care a durat 25 de ani!

Un studiu recent arată că somnul insuficient este asociat unui risc mai mare de demenţă. Astfel, somnul de şase ore sau mai puţin pe noapte, la vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, este asociat cu un risc mai mare de demenţă, potrivit unui nou studiu realizat pe aproape 8.000 de adulţi din Marea Britanie, monitorizaţi timp de peste 25 de ani.

Studiul, publicat marţi în jurnalul ştiinţific Nature Communications și citat de Agerpres, arată un risc mai mare cu 20-40% de demenţă la persoanele care dorm puţin, al căror somn are o durată mai mică sau egală cu şase ore pe noapte la vârste de 50 sau 60 de ani, comparativ cu cele care dorm normal (şapte ore).

Această cercetare, care sugerează existenţa unei asocieri între durata somnului şi riscul de demenţă, fără a permite confirmarea unei relaţii cauză-efect, a fost realizată de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale (INSERM) din Franţa şi Universitatea din Paris, în colaborare cu University College London (UCL).
Ce spun cercetătorii

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Cercetătoarea Séverine Sabia (Inserm/UCL) şi colegii săi au constatat, totodată, un risc mai mare cu 30% de demenţă la persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani care au dormit puţin în mod sistematic, indiferent de potenţialele lor probleme de sănătate de natură cardiovasculară, metabolică sau psihică (depresie), factori de risc pentru apariţia demenţei.

Pentru acest studiu, participanţii şi-au evaluat durata somnului de şase ori, în perioada cuprinsă între anii 1985 şi 2015. În 2012, aproximativ 3.900 dintre ei purtau de asemenea un ceas cu accelerometru, care înregistrează mişcarea în timpul somnului, pentru a verifica acurateţea estimările lor.

Acest lucru a confirmat rezultatele privind riscul de a dezvolta demenţă pe o perioadă până în martie 2019.

Zece milioane de cazuri noi

Aproape zece milioane de noi cazuri de demenţă, inclusiv boala Alzheimer, sunt consemnate în fiecare an la nivel mondial, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Somnul este frecvent afectat la pacienţii cu diagnosticaţi cu această problemă de sănătate.

Însă, un număr tot mai mare de dovezi în urma studiilor ştiinţifice sugerează că obiceiurile de somn, înainte de instalarea demenţei, contribuie, de asemenea, la dezvoltarea bolii.

Aceste rezultate sugerează că somnul în a doua parte a vieţii ar putea juca un rol în sănătatea creierului. Astfel, se confirmă importanţa unei bune igiene a somnului pentru sănătate, potrivit INSERM.

Prevenirea demenței

Viitoare studii pot indica dacă îmbunătăţirea obiceiurilor de somn ar putea contribui la prevenirea demenţei, notează Nature.

„Între timp, evitarea fumatului, consumul de alcool cu moderaţie, menţinerea activităţii mentale şi fizice, adoptarea unei diete echilibrate şi controlul nivelului colesterolului şi al tensiunii arteriale pot ajuta creierul nostru să rămână sănătos pe măsură ce îmbătrânim”, a declarat doctor Sara Imarisio de la Alzheimer’s Research Trust.

Studiu: Activitățile casnice ajută la prevenirea demenței

Cele mai simple activități casnice pot contribui la prevenirea demenței, prin creșterea dimensiunii creierului, potrivit unui nou studiu, realizat în Canada.

Astfel, oamenii canadieni din această țară au descoperit că vârstnicii care petrec mai mult timp realizând activități casnice au o dimensiune a creierului mai mare, ceea ce este un indicator al sănătății acestui organ, informează Daily Mail.

Aceste activități casnice, precum curățenia, gătitul, reparațiile din gospodărie sau grădinăritul, ar putea toate reprezenta exerciții pentru creier și, astfel, preveni apariția demenței.

Demența este un termen-umbrelă folosit pentru a descrie o categorie de simptome marcate de schimbări de comportament și de scăderea treptată a abilităților cognitive și sociale.

Deși există o mulțime de dovezi potrivit cărora activitatea fizică influențează sănătatea creierului, efectele activităților zilnice mai banale, precum curățenia, au fost până acum mai puțin înțelese, potrivit oamenilor de știință.

Evidențierea beneficiilor activităților casnice poate motiva adulții mai în vârstă să fie mai activi, „oferind o formă mai realistă, cu risc redus, de activitate fizică”, spun autorii studiului.

Caz incredibil la Spitalul Județean Ploiești, în luna ianuarie: Un bolnav de demență ar fi plecat singur acasă!

Fiul unui pacient bolnav de demență care a fost externat din spitalul Spitalul Județean de Urgență Ploiești fără aparținător susține că părintele său a fost lăsat să plece singur, deși autoritățile medicale și fiul stabiliseră o oră anume la care acesta să vină să își ia ruda acasă.