POVESTEA mongolei îndrăgostite de România care îi ajută pe copii să facă rapid calcule de milioane. ”Le dă credința că sunt buni la matematică”
Povestea mongolei care a lăsat în urmă meleagurile natale și s-a îndrăgostit de România începe în urmă cu mulți ani, când a venit să studieze la Academia de Studii Economice din București. Nu pornea chiar pe un drum total necunoscut, pentru că mama ei a studiat tot în România, iar bunicul a lucrat în Ambasada Mongoliei la București. Dar spre deosebire de ei, ea a ales să rămână aici, lângă omul de care s-a îndrăgostit, un român care i-a devenit soț. Acum este mamă a trei copii și din dorința de a-i ajuta pe ei, dar și alți copii, să facă din matematică o bucurie, a adus Sorobanul și calculele aritmetice japoneze în România.
Nomin Damdin, originară din Mongolia, este fondatoarea centrelor de educație Nomin Jyuku, care folosesc metode inedite pentru a cultiva atenția și a stimula inteligența copiilor. Ca master trainer în Soroban și aritmetică mentală japoneză, Nomin este și prima persoană care a introdus aceste tehnici în România, în urmă cu aproape nouă ani, pe vremea când în țara noastră nu era deloc cunoscut acest concept.
La cursurile Centrului „Nomin Jyuku” sunt predate două metode de calcul: cea de calcul pe soroban – numărătoarea japoneză, dar și Anzan – „calculul mental japonez.”
Lucrurile nu sunt chiar atât de simple, iar Nomin recunoaște că, deși sunt de aproape nouă ani în România, doar șase copii au reușit să termine toate modulele Soroban, adică să ajungă la nivelul de expert, ceea ce presupune calcule de sute de milioane și miliarde.
România a devenit acasă pentru mongola Nomin Damdin
Povestea lui Nomin Damdin începe în 2003, odată cu drumul spre România, unde a obținut o bursă de studii la Academia de Studii Economice din București.
Nu știa deloc limba română, iar planul era ca după terminarea facultății să plece în Italia, la master. Ceea ce a și făcut, însă întâlnirea cu Claudiu, cel care avea să-i devină și soț, i-a schimbat total planurile și i-a depășit așteptările despre români și despre România.
Recunoaște că astăzi nu ar mai pleca din România, devenită „acasă” pentru Nomin. Mărturisește că îi plac oamenii din țara noastră, pentru că sunt săritori și au compasiune.
Legăturile vechi ale lui Nomin Damdin cu România
Legătura lui Nomin cu România nu a fost una întâmplătoare, deoarece bunicul ei, Baatar Dambaravjaa, a lucrat la Ambasada Mongoliei la București.
Mama lui Nomin Damdin a absolvit și ea Facultatea de Litere la București, după care s-a întors în Mongolia, unde a lucrat în Ministerul de Externe, pentru Italia și România.
Nomin Damdin a mers însă pe drumul ei, deschizând primul Centru de Soroban și aritmetică mentală japoneză din România, unde a început să predea și copiilor români tehnica spectaculoasă de calcul nipon.
Tehnica adusă de Nomin în România a ajutat copii care abia mergeau la școală să facă operații aritmetice în minte, fără creion sau tablă, cu o viteză mai mare decât a unui calculator. Tot ce lucrează ea cu copiii devine o ecuație fascinantă și atractivă, atât pentru copii, cât și pentru părinți.
„În învățământul tradițional, totul merge foarte mult pe memorarea mecanică”
Nomin a luat ceastă decizie după ce a observat că școala românească pune prea mult accent pe memorare și pe reproducere, și mai puțin pe creativitate și pe imaginație.
Recunoaște că una dintre multele beneficii ale metodei Soroban este aceea de a dezvolta creierul, adică emisfera dreaptă, încă de la vârste fragede, metoda fiind destinată pentru copiii între 5 și 14 ani.
Pe lângă antrenarea creierului, aritmetica japoneză aprofundează mult disciplina, ajutându-i pe copii să fie mai concentrați, mai atenți și mai răbdători, pentru că această metodă nu presupune doar joaca pe o număratoare, ci și atenția la degete și la mâini.
„Acum opt ani și jumătate, am introdus acest concept – care nu exista în România – cursurile de Soroban și calculul mental japonez. În primul rând, metoda de Soroban și calculul mental japonez înseamnă că prima dată copiii învață să efectueze calcule, adunări, scăderi, înmulțiri, împărțiri pe o număratoare care se numește soroban. Următorul pas este acela de a proiecta în minte imaginea acestei numărători japoneze, iar copiii încep să miște biluțele acesteia ca și cum ar lucra fizic, dar totul se întâmplă într-un mod imaginar.
Dacă ei își imaginează aceste numărători și lucrează cu imaginația, atunci dezvoltă foarte bine emisfera cerebrală dreaptă, care din păcate nu se dezvoltă eficient în învățământul tradițional. De ce? Pentru că în învățământul tradițional totul merge foarte mult pe memorarea mecanică și această emisferă dreaptă care răspunde zonei de creativitate și imaginație nu se dezvoltă suficient.
De aceea, este foarte important să dezvoltăm creierul, adică emisfera dreaptă, mai ales, de la vârste cât mai fragede, metoda fiind destinată pentru copiii între 5 și 14 ani. La 14 ani, copiii nu mai reușesc să efectueze calculele acestea imaginare, pentru că sunt obișnuiți cu metoda clasică de calcul, iar creierul lor pierde plasticitatea”, povestește mongola cu suflet românesc.
„Am aflat unde se predă cel mai bine această metodă și erau trei țări principale – India, China și Japonia”
Copiii săi și modul în care se preda în învățământul tradițional românesc au inspirat-o să aducă Sorobanul și în România. A mers pe tărâmuri necunoscute, deoarece nu știa cum va fi primit de către părinți și copii acest concept japonez.
Nici pentru Nomin nu a fost deloc simplu. Pentru ca ea să ajungă să stăpânească extrem de bine toate modulele de Soroban a fost nevoie să meargă în Japonia, la multe cursuri și traininguri.
Știa că trebuie să devină extrem de stăpână pe ea și pe cunoștințele sale într-un domeniu neexploatat în România, pentru a putea să-l predea și să-i învețe și pe alții.
„Povestea și este ideea de a aduce acest concept au pornit, bineînțeles, de la copiii mei. Fiica cea mare, care era în învățământul românesc tradițional, m-a rugat într-o zi să o ascult la o materie. De obicei, eu pe copiii mei i-am învățat să fie independenți, adică ei își fac singuri temele, doar când au nevoie de mine mă implic să le ofer suport. Atunci, mi-am dat seama că ea memorase, cuvânt cu cuvânt, acele două foi și când am întrebat-o dacă a înțeles și dacă mai știe și alte lucruri, mi-a răspuns că nu are timp și că trebuie să învețe și la alte materii.
A doua zi a luat, într-adevăr, nota zece, dar ceea ce pe mine m-a îngrijorat este faptul că mi-am dat seama că nu doar fiica mea, dar toți copiii din învățământul tradițional tocesc. Tocesc și nu dezvoltă emisfera dreaptă a creierului. Pe atunci, eu știam de metoda Soroban, dar nu eram trainer. M-am interesat și am aflat cu stupoare că aceast concept nu exista în România.
Am aflat atunci unde se predă cel mai bine această metodă și erau trei țări principale, respectiv India, China și Japonia. Și am dorit să aduc metoda japoneză de calcul. De ce? Pentru că știm foarte bine că în Japonia pun mare accent pe educație, fac treabă bună și pun mult suflet în tot ce ce fac. M-am dus în Japonia, am făcut traininguri multe, deoarece nu sunt suficiente doar câteva săptămâni. Așa am devenit master trainer, adică știu toate modulele, am dat toate examinările și certificările posibile, devenind unicul reprezentant al uneia dintre cele mai vechi școli din Japonia și membru de onoare al Federației de Soroban din Japonia”, a povestit Nomin cum a pornit pe drumul care a ajutat-o să aducă în România calculele aritmetice japoneze.
„Deși suntem de aproape nouă ani în România, doar șase copii au reușit să termine aceste module”
În prima zi de cursuri, începută în apartamentul său, a avut opt copii, iar după șase luni, avea deja 80 de copii. Unul dintre ei, Theodor Marcu, a luat Golden Buzz la emisiunea „Românii au talent”, în luna februarie 2020.
Nomin Damdin explică faptul că, în primul modul, copiii învață bazele sorobanului, adică adunări, scăderi, înmulțiri, împârțiri cu unități și zeci.
Susține că următoarele nouă module au numere din ce în ce mai mari, ajungând ca la ultimul nivel – nivelul unu, pentru că în Japonia totul merge descrescător – adică nivelul cel mai greu, de expert, cursanții ajung la niște performanțe incredibile, calculând cu sute de milioane și miliarde în 10 minute.
„În prima zi, am început cursul la mine în sufragerie, cu opt copii, printre care era și băiețelul meu cel mic. După trei luni aveam 40 de copii, după șase luni aveam 80 de copii. Adică numărul copiilor a crescut foarte repede, pentru că părinții au văzut ce înseamnă beneficiile.
Pe lângă cele mai importante, în afara dezvoltării emisferei cerebrale drepte, este vorba despre disciplină, de a-i ajuta să fie mai concentrați, atenți și mai răbdători. Pentru că această metodă nu doar presupune să se joace pe o număratoare, este vorba de a fi atenți la degete, la mâini, cum țin sorobanul, ce formule trebuie să folosească, ce numere trebuie să calculeze și atunci vrând-nevrând, le solicită maximă concentrare și atenție.
Trainerul este lângă ei, dar copiii trebuie să învețe să lucreze independent, lucrează pe caietul lor, în ritmul lor propriu, iar trainerii doar îi ajută când au nevoie. În rest, le dăm încredere copiilor că pot rezolva toate aceste probleme, doar îi corectam sau îi ajutam la ceva nou, o formulă nouă. Ce înseamnă aceste formule și cum dezvoltă creierul pe aceste numărătoare? Sunt doar cinci biluțe pe o singură coloană și atunci copilul trebuie să găsească formula potrivită. Dacă el are cinci biluțe pe numărătoare și trebuie să mai adauge încă nouă, de unde face rost?
Este și normal că trebuie să-și pună creierul la contribuție. Nu doar să scriem una sub altă și scriem nouă plus nouă egal 18. Aici este vorba de ce ai pe număratoare și ce biluțe ai la dispoziție, ce trebuie să adaugi sau ce trebuie să calculezi. În acest fel, înveți să găsești varianta potrivită de formulă pentru a termina un calcul. Pentru că, deși suntem de aproape nouă ani în România, doar șase copii au reușit să termine aceste module„, a mai spus Nomin Damdin.
„Dacă tu arăți unui copil o altfel de matematică, o altfel de aritmetică, el are mai multă încredere”
În 2024, după aproape nouă ani de muncă și de provocări de toate felurile, fondatoarea centrelor de educație Nomin Jyuku se poate mândri că are în toate centrele 1.000 de copii de toate vârstele.
„De la 5 ani ar fi vârsta ideală să înceapă sorobanul, dar cu cât se începe mai devreme, cu atât rezultate sunt mai bune. Copiii se simt bine, siguri pe ei și important este că le dă curajul și credința că sunt buni la matematică.
De fapt, dacă tu arăți unui copil de la început o altfel de matematică, o altfel de aritmetică – pentru că ceea ce facem noi aici nu este matematică, ci aritmetică -, copilul are mai multă încredere. Dacă reușește să calculeze 10 numere, de exemplu, în 3 secunde, în 2 secunde, bineînțeles că se simte foarte bine, se simte sigur pe el”, a adăugat Nomin.
Sorobanul, materie de studiu în școlile din România?
Nomin susține cu tărie faptul că Sorobabul ar putea fi oricând materie de studiu și în școala românească, explicând că îi poate ajuta pe copii din multe puncte de vedere, de la cele medicale până la cele de voință, dezvoltare, atenție și încredere.
Recunoaște că, în toți acești ani, a primit sprijin de la mulți învățători și profesori din România, dar s-a lovit și de atitudini ostile, în legătură cu aritmetica mentală japoneză.
Da, da (n.r. – ar putea fi materie în școala românească), pentru că sunt foarte mulți copii cu discalculie, cu dislexie și această metodă chiar îi ajută pe acești copii. Sunt și învățători sau profesori care ne trimit copii la cursurile noastre, pentru că știu că ce facem noi aici îi poate ajuta mult, iar eu îi apreciez mult pentru ce fac.
Dar, într-o proporție de 50-60%, poate chiar 70%, cunosc profesori și învățători care nu sunt de acord cu metoda Soroban. Din păcate, noi am tot vorbit, mai ales la început, atunci când părinții spuneau că le este jenă sau frică să să spună la școală că fac Soroban, pentru că nu acceptă”, a conchis Nomin Damdin.
Filip, primul copil din România, care a trecut toate nivelurile de Soroban
Gândul a scris și despre povestea lui Filip, primul copil din România care a terminat toate nivelurile posibile de Soroban, calculele de aritmetică mentală japoneză și care la 18 ani are multă pasiune pentru cifre, matematică și calcule complicate, care nu prea mai au secrete pentru tânărul expert.
Filip, care acum este elev la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu” din București, a fost diagnosticat, la șase ani și jumătate, cu deficit de atenție și hiperactivitate. Sub îndrumarea psihoterapeuților și a tatălui său, care i-a fost mereu alături, Filip și-a început drumul spre performanță în Soroban, lucru care l-a ajutat enorm în procesul de recuperare a conexiunilor neuronale.
„Visul meu este să ajut alți copii să descopere pasiunea pentru matematică și Soroban”
Filip a mărturisit că drumul matematicii și al aritmeticii mentale i-a deschis noi perspective asupra modului în care funcționează și se clădește lumea din jurul său. Recunoaște însă, ca un mesaj pentru cei din generația lui și nu numai, că nimic nu se dobândește fără muncă.
Prin antrenament constant, am ajuns să fac calcule aproape automat. Visul meu este să ajut alți copii să descopere pasiunea pentru matematică și Soroban. Cred că mulți copii se sperie de calcule, dar dacă ar învăța tehnici cum e Sorobanul, ar descoperi cât de fascinantă și utilă poate fi matematica.
În timpul liber, îmi place să joc jocuri video, mai ales cele care îmi pun mintea la încercare. Ele îmi dau ocazia să mă relaxez, dar în același timp să îmi antrenez şi gândirea strategică. Cred că este foarte important ca tinerii să înțelegă că nimic nu se obține fără efort. Dacă ei vor să obţină succesul în orice domeniu, trebuie să investească timp și energie. Munca este cheia către performanță”, a spus, pentru Gândul, tânărul care face istorie în aritmetica mentală japoneză.
CITEȘTE ȘI: