Cel mai mare falsificator de bani din România a fost eliberat din arest și este cercetat sub control judiciar după ce magistrații au respins cererea procurorilor DIICOT de prelungire a arestului preventiv. Potrivit anchetatorilor care l-au trimis în judecată alături de complicii săi, bărbatul ar fi făcut peste 2.500 de victime, printre care se numără inclusiv o unitate a SRI, Primăria Sibiu, mai multe universități, dar și două sucursale ale CFR Călători.
Procurorii DIICOT au reușit, în iunie 2020, să pună mâna pe cel mai mare falsificator de bancnote din plastic. Cu o imprimantă cumpărată din Belgia, Radu Theodor Croitoru ar fi reușit să reproducă peste 17.500 de bancnote de 100 de lei. Tipărite pe folie din plastic, banii falși erau așa de bine realizați, că au ajuns inclusiv în bancomate.
În dosarul întocmit de procurorii antimafia, există nu mai puțin de 2.549 de părți civile, printre care se numără și Unitatea Militară 0221 din cadrul Serviciului Român de Informații, Primăria Sibiu, Oficiul Național Registrul Comerțului, Sucursalele Regionale de Transport Feroviar de Călători de la Cluj și Constanța, Metrorex, CEC Bank, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, Mega Image sau brandul Michael Kors.
Înainte să ajungă creatorul bancnotei supranumite „super-leu”, Croitoru a fost un hoț mărunt, închis la Codlea între anii 1997 și 2000, iar mai apoi, împreună cu un fost polițist, a falsificat acte.
Un judecător de la Tribunalul București a consemnat, în ședința din camera de consiliu, unde s-a pus în discuție dacă procedurile din timpul urmăririi penale au fost respectate și dacă probele administrate la dosar sunt legale, că liderul grupului a spus, inițial, prin avocat, că nu ar fi avut acces la dosar, în condițiile în care, în timp ce se afla în arest, a primit materialul de urmărire penală în format electronic, pe un CD, astfel că nu a avut cum să-l consulte.
Totuși, instanța a arătat că, după ce a sesizat situația, Croitoru a primit dosarul în format fizic, pe hârtie. Rămas fără acest argument, bărbatul a invocat ambiguitatea modului în care, din punctul său de vedere, au fost administrate dovezile.
Același lucru a fost reclamat și de apărătorul fostei sale iubite, Daniela Elena Balog. Femeia a s-a plâns că imaginile depuse la dosar, în care apare în timp ce se presupune că plasa banii falși, provin dintr-o sursă necunoscută, iar dosarul, care are sute de volume, este compus, în proporție de aproximativ 95 la sută, din expertize, în condițiile în care presupusa comitere a faptelor este descrisă în termeni prea generali.
În plus, femeia a dezvăluit și faptul deși este acuzată de falsificare de monedă, nu se face referire niciun moment la contribuția pe care a avut-o la falsificarea de bani.
Aceasta susține și că nu mai locuia cu Theodor Croitoru din 2017, când l-a părăsit pentru că era violent.
Daniela Elena Balog s-a plâns și de faptul că ar fi fost amenințată că va fi arestată, că mama sa va fi adusă la sediul unității de parchet, astfel determinând-o să confirme toate afirmațiile anchetatorilor.
Totuși, instanța de cameră preliminară a arătat că fosta iubită a lui Croitoru a fost asistată de avocat, iar dacă aceste amenințări au avut loc, ele ar fi trebuit să fie consemnate de apărător.
Instanța de cameră preliminară nu s-a pronunțat deocamdată, pentru ca procesul celor trei să poată începe, cu toate că a trecut mai bine de un an de la trimiterea lor în judecată.