Statul român a transmis garanții că îi va oferi lui Cătălin Cherecheș condiții „de lux” de detenție în țară. „Rămân multe semne de întrebare”
Cererea de extrădare a statului român pe numele lui Cătălin Cherecheș a ajuns la instanța responsabilă din Germania, după cum a anunțat avocatul lui, Răzvan Doseanu, iar dosarul conține și garanția pe care o oferă autoritățile din țară privind detenția – acesta fiind unul dintre motivele pentru care fugarii se opun extrădării. România promite judecătorilor din Germania că în cazul în care fostul primar din Baia Mare va fi extrădat, acesta va avea condiții de detenție „de lux”, în camere foarte mari, care respectă în totalitate normele europene.
Răzvan Doseanu spune că au fost trimise documentele statului român în Germania în cazul lui Cătălin Cherecheș, pe numele căruia s-a emis un mandat de executare a pedepsei închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
„Am văzut acolo că sunt condiții speciale oferite la detenția în țară. Într-o primă fază ar fi reținut la penitenciarul Rahova, ulterior la Aiud, iar apoi va merge la penitenciarul din Maramureș. Statul român indică exact camera și condițiile speciale în care ar fi deținut Cherecheș. În special suprafața minimă asigurată pentru deținut. Practic, arată că va primi o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la penitenciarul Rahova. La Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte persoane. Nu știu în ce măsură poți să oferi condiții speciale pentru un deținut față de ceilalți deținuți. Am văzut în documente că se specifică faptul că este o persoană care are nevoie de protecție, dat fiind statutul său. Probabil că sunt oferite aceste condiții pentru a fundamenta cererea de extrădare”, a spus avocatul, citat de stiripesurse.ro.
Arestat în penitenciarul din Munchen
În ciuda promisiunilor, Cătălin Cherecheș refuză în continuare să fie extrădat în România.
„Dumnealui refuză să-și dea acordul pentru extrădarea în România. Rămâne de văzut ce vor decide autoritățile din Germania”, a spus avocatul.
Contactat telefonic, avocatul Răzvan Doseanu a declarat pentru Gandul că acest document datează din 15 decembrie și a fost trimis autorităților germane, prin procedura legală a extrădarii.
„Sunt garanțiile trimise de autoritățile române pe procedura de extrădare. Personal nu știu în ce măsură e posibil ca acestea să fie și respectate pe parcursul celor 5 ani de detenție. Apoi, teoretic, trebuie să ai un standard general de detenție, asa că aici rămân multe semne de întrebare”
La aceasta oră, Cătălin Cherecheș se află arestat în penitenciarul din Munchen, are voie să vorbească cu avocații și cu familia, starea sa generală fiind una bună, după cum a confirmat și apăratorul său.
Scenariile pentru extrădare
Ministrul Justiției, Alina Ghorghiu, explica, pe 29 noiembrie, care este procedura de aducere în țară a lui Cătălin Cherecheș, condamnat fugit din țară după pronunțarea pedepsei și prins cu o zi înainte în Germania.
Alina Ghorghiu precizat că Germania, statul pe teritoriul căruia a fost identificat și reținut fugarul Cătălin Cherecheș, este pe locul doi în ceea ce privește numărul de persoane predate în baza mandatului european de arestare, după Marea Britanie.
Pe 24 noiembrie, pe numele persoanei Cătălin Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare de către instanța de executare Tribunalul Cluj.
„Acesta a fost transmis către Parchetul din München care a confirmat primirea mandatului european de arestare. Parchetul va comunica aceste documente către instanța competentă din Germania. În continuare se va urmări procedura simplificată de punerea în aplicare a acestui mandat european de arestare”, a afirmat ministrul, care a detaliat cele două scenarii care ar putea fi aplicate în continuare, în baza deciziei-cadru numărul 2002/584 a JAI.
„În primul scenariu, termenul va fi dat în 10 zile, dacă fugarul consimte la predare. Ca atare, dacă persoana condamnată Cătălin Cherecheș va fi de acord să se predea și să revină în România, termenul va fi unul scurt 10 zile, vorbesc de articolul 17, alin. 2 din această decizie-cadru: în cazul în care persoana căutată consimte la predare, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 10 zile de la data consimțământului menționat anterior”, potrivit ministrului Justiției.
Al 2-lea scenariu se referă la varianta în care acesta nu consimte la predare, adică refuză practic predarea, respectiv decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective.
„Este foarte important să înțelegem că decizia de predare nu aparține statului român. Nu avem voie să exercităm imixtiuni asupra justiției din Germania, ci aparține exclusiv instanței din Germania pe teritoriul căreia a fost găsit fugarul. Și trebuie însă să precizez faptul că Germania, cu privire la numărul de persoane predate în România, este pe locul doi, după Marea Britanie”, a precizat Alina Gorghiu.
Ministrul a detaliat și ordinul de mărime al fugarilor trimiși în România în baza unor mandate europene de arestare.
„Până pe data de 14 noiembrie au fost aduși din Germania 150 de fugari, doar anul acesta, de la începutul anului până pe 14 noiembrie. Dacă se aprobă predarea persoanei solicitate în baza mandatului european de arestare, procedura spune că informarea va fi transmisă atât instanței române de executare, cât și organelor polițienești responsabile cu preluarea acestuia. Așadar, în cadrul acestei proceduri vom avea o comunicare directă între autoritățile menționate din cele două state, competențele fiind partajate între instanța de executare și Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională. Ministerul Justiției se poate implica doar atunci când o autoritate judiciară va solicita acest lucru, limitându-se la obiectul solicitării”, a spus Alina Gorghiu.
Un exemplu este dacă statului român i se va solicita de către instanța din Germania să dea date cu privire la condițiile din penitenciare, că ele se ridică la standardele asumate. Anterior, în 12 octombrie, ministrul preciza că o mare parte din cele 1.845 de persoane extrădate sau predate care executau pedepse privative de libertate în penitenciarele din România la acel moment au fost aduse în țară în baza garanțiilor responsabililor români privind condițiile de detenție.
„În 2020, ANP a luat extinderea spațiului minim garantat de 3 metri pătrați la toate regimurile de executare – deschis, închis, maximă siguranță – pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internațională”, a spus Alina Gorghiu.
Citiți și: