Prima pagină » Actualitate » Strada „Mareșal Ion Antonescu”, mărul discordiei în Constanța! Institutul „Elie Weisel” îl acuză pe primar de „sfidare”

Strada „Mareșal Ion Antonescu”, mărul discordiei în Constanța! Institutul „Elie Weisel” îl acuză pe primar de „sfidare”

Strada „Mareșal Ion Antonescu”, mărul discordiei în Constanța! Institutul „Elie Weisel” îl acuză pe primar de „sfidare”
Strada „Mareșal Ion Antonescu”, mărul discordiei în Constanța! Institutul „Elie Weisel” îl acuză pe primar de „sfidare”

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” îl acuză de „sfidare” pe primarul Constanței, PNL-istul Vergil Chițac, după ce acesta a spus, în urmă cu o zi, în cadrul discuției aprinse privind schimbarea numelui străzii Mareșal Ion Antonescu, că există „evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici și controverse”, în privința rolului jucat de Antonescu în istoria țării.

„Este tulburător că primarul municipiului Constanţa, domnul Vergil Chiţac, consideră facultativă legea care interzice denumirea străzilor după criminali de război. Pentru acesta, Ion Antonescu are parte de „evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici şi controverse”, se arată într-un comunicat al Institutului „Elie Wiesel” remis HotNews.ro.

Potrivit sursei citate, Vergil Chițac „ar trebui să știe că nu există nicio controversă în privinţa rolului pe care Ion Antonescu l-a avut în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii de stat care a dus la exterminarea a cel puţin 280.000 de evrei români şi ucraineni şi a peste 11.000 de romi”.

Scandalul a pornit după ce Chițac a spus luni pentru publicația Info Sud-Est că în jurul personalității lui Ion Antonescu în istoria României există „evaluări diverse”.

Totuși, după publicarea articolului intitulat „ „De ce ezită primarul Constanței să schimbe numele străzii „Ion Antonescu”/ O decizie ÎCCJ l-a declarat pe fostul mareșal criminal de război”, Vergil Chițac a revenit și a precizat că ”nu ezită să schimbe numele străzii”, dar că are nevoie de puncte de vedere pentru a începe demersul, fiind un act strict procedural.

Institutul „Elie Wiesel” precizează că a trimis încă din 2014 mai multe adrese, în care a prezentat situația „de ilegalitate” în care se găsește instituția condusă în prezent de Chițac.

Chițac, acuzat de poziționare „sfidătoare”

„Este cu atât mai sfidătoare poziţionarea domnului Chiţac cu cât acesta aparţine unei formaţiuni politice care-şi preţuieşte trecutul democratic. În timpul regimului dictatorial al lui Ion Antonescu înaintaşii politici ai domnului primar au transmis conducătorului statului român că modul în care erau trataţi evreii şi romii este criminal. Din păcate, domnul primar Chiţac nu şi-a însuşit acest episod din istoria propriului partid”, mai arată Institutul „Elie Wiesel”.

Ion Antonescu, „criminal de război”

Pagina ro.wikipedia.org îl descrie pe Ion Antonescu drept un „criminal de război”: „La propunerea lui Horia Sima, șeful Mișcării Legionare, a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri de către Carol al II-lea. În contextul pierderilor teritoriale din 1940, Ion Antonescu l-a constrâns pe rege să abdice în favoarea foarte tânărului principe moștenitor Mihai (sub a cărui domnie nominală a guvernat cu puteri dictatoriale). Partidele democrate au refuzat să colaboreze cu Statul Național-Legionar, desființat ca urmare a Rebeliunii legionare din 21–23 ianuarie 1941. După acea dată, Antonescu a girat singur exercitarea puterii de stat, făcându-se responsabil pentru atrocitățile comise împotriva evreilor și romilor în România și în teritoriile controlate de statul român,  fiind criminal de război”.

Antonescu, executat prin împușcare la Jilava

„Soarta războiului antisovietic fiind întoarsă la Stalingrad și teritoriile estice ocupate de Armata Roșie, Antonescu a fost demis de la conducerea statului de către rege, prin lovitura de stat de la 23 august 1944, fiind arestat și predat spre pază comuniștilor, apoi deținut în Uniunea Sovietică. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava”, mai precizează site-ul enciclopedic.

Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții ... vezi toate articolele

Citește și