Studiu: Cazurile ușoare de COVID-19 pot provoca probleme de memorie și de atenție luni de zile după recuperare

Pacienții cu forme ușoare de COVID-19, care nu suferă de pe urma „long COVID”, pot avea însă probleme de memorie și de atenție, luni de zile după recuperare.

Aceste probleme se pot prelungi pe o perioadă între 6 și 9 luni, după infectare, relevă un studiu al Oxford University din Marea Britanie, citat de Reuters.

Problemele cognitive influențează nivelurile de concentrare, accentuează pierderea de memorie și senzația de oboseală și seamănă cu o formă de „long COVID”.

HOROSCOP Horoscop 23 decembrie 2024. ZODIA care își regândește identitatea

15:00

VIDEO Elena Lasconi: „Iohannis, PSD și PNL arată că nu au înțeles nimic din votul cetățenilor / Dacă Antonescu are potențial mare de creștere, de acord”

14:54

Mulți pacienți se confruntă, după infectarea inițială cu COVID-19, cu „COVID-ul prelungit”, dar cercetătorii nu au reușit, deocamdată, să ofere un răspuns clar, cu privire la problemele cognitive, după apariția virusului în corp.

În cadrul studiului, participanții pozitivi la COVID-19, care nu au raportat, în trecut, simptome „long COVID”, au fost rugați să completeze exerciții pentru testarea memoriei și a capacității cognitive.

Cercetătorii au descoperit că, participanții reușeau cu dificultate să-și aducă aminte experiențele personale, fiindu-le afectată memoria episodică, la șase luni după infectare.

Aceștia nu mai reușeau să fie foarte atenți și întâmpinau probleme de concentrare.

Cercetătorii au declarat că pacienților le-au revenit funcțiile cognitive, la capacitatea dinaintea bolii, după șase-nouă luni.

Aceștia s-au descurcat mai bine la testele cognitive, inclusiv la cele de memorie și planificare, fiind analizate 136 de persoane.

„Totuși, în ciuda acestor aspecte, diferențele între grupurile cu COVID și cele fără COVID, în privința capacității cognitive, au fost uimitoare”, a declarat Stephen Burgess, din cadrul MRC Biostatistics Unit, Universitatea Cambridge.

„În ciuda limitărilor cercetării non-randomizate, pare puțin probabil ca aceste rezultate să poată fi explicate prin diferențe sistematice între grupurile care nu au legătură cu infecția cu COVID”, a mai spus Burgess.

Autor

Silviu Bănilă

Silviu Bănilă este editor la GÂNDUL.RO și are o vastă experiență, cu precădere în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2006. Între ... vezi toate articolele