Subiecte Simulare BACALAUREAT 2025. Ce subiecte au primit elevii la proba de Limba și literatura română

Subiecte Simulare Bacalaureat 2025. Luni 24 martie, elevii de clasa a XII-a încep simularea la Bacalaureat 2025 cu proba de limba și literatura română. Aprximativ 123.000 de elevi susţin testarea în 1.318 unități de învățământ. Proba scrisă la limba română din cadrul simulării examenului de Bacalaureat 2025 a început la ora 9:00. 

UPDATE: Subiectele primite de elevii de clasa a XII-a și a XIII-a la simularea examenului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, au avut ca text suport un fragment la prima vedere despre Liviu Rusu, din volumul „Evocări” de Ștefan Augustin Doinaș, transmite edupedu.ro.

Subiectele de mai jos au fost primite de elevii de la filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică și filiera vocaţională, toate profilurile cu excepţia profilului pedagogic.

DECES Actorul Clive Revill a murit la 94 de ani. A fost vocea Împăratului Palpatine din „Războiul Stelelor: Imperiul contraatacă”

11:55

GUVERN Marcel Ciolacu, despre revizuirea programului Visa WAIVER pentru România: „Am avut semnale de trei săptămâni. Vom rezolva cât mai rapid”

11:52

Subiectul I A – cerințele eu fost similare cu cele primite în ultimii ani. Elevii au avut de explicat sensul unor cuvinte și expresii din text, apoi de identificat localitatea în care a funcționat Universitatea „Regele Ferdinand” în timpul războiului, pe baza textului, și încă două cerințe a câte 6 puncte fiecare.

La Subiectul I, punctul 5 cerința a fost să redacteze un mini-text de 30–50 de cuvinte despre efectul muzicii simfonice asupra autorului.

Subiectul I, B – o compunere argumentativă de 150–300 de cuvinte cu tema „dacă profesorii contribuie sau nu la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor”, prin raportare atât la textul primit cât și la experiența personală sau culturală.

Subiectul al II-lea a avut de comentat o poezie la prima vedere – Iarna de Adrian Maniu. Comentariul trebuia să fie de minimum 50 de cuvinte și să evidențieze „relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice”. Punctajul acordat – 20

Subiectul al III-lea a fost, ca de obicei, eseul de minimum 400 de cuvinte, iar la această simulare elevii au primit prezentarea particularităților unui roman psihologic sau al experienței studiat.

Știrea inițială:

Simulare Bacalaureat 2025.  Subiectele la proba și limba și literatura română au fost distribuite în fiecare sală la ora 9:00, iar elevilor le-a fost permis accesul în clase până la ora 8:30. Elevii de clasa a XII care susțin simularea probei de limba și literatura română au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui candidat. Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Subiectele la română sunt elaborate pe baza conţinuturilor şi competenţelor asociate acestora, conform programelor, a precizat ministrul Educației.

Conform calendarului simulărilor, urmează proba obligatorie a profilului, miercuri este proba la alegere a profilului și specializării, iar joi cea la literatura maternă. Elevii vor afla rezultatele la data de 8 aprilie.

Criteriile în funcție de care sunt elaborate subiectele la proba de limba și literatura română

Subiecte Simulare Bacalaureat 2025. La Limba română este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.923/2013 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național — 2014, din care sunt exceptate următoarele conținuturi:

• textul dramatic postbelic;
• perioada postbelică;
• autorii canonici: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Subiectele pentru proba scrisă la română se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de următoarele criteri:

a) să fie în concordanţă cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat, aprobate şi publicate de MECTS;

b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaţilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi abstractizare din partea candidaţilor;

c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea competenţelor prevăzute în aceste programe;

d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaţilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore.

Conținuturi română, simulare Bacalaureat 2025

PROFIL REAL

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

1.1. Utilizarea adecvată, a strategiilor si a regulilor de exprimare orală în monolog si în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului si în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme artistice si documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli si tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare si a formelor exprimării scrise compatibile cu

situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată și oficială; cerere, proces verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor și a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

– normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor și a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,

– memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, știinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ și sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele și funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare

2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

– genuri literare: epic, liric, dramatic

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziţie și de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în  textele narative

– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

– instanţele comunicării în textul narativ

– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

– tipuri de perspectivă narativă

– specii epice: basm cult, nuvelă, roman

– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului

– stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor

– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice: comedia

– creaţie dramatică și spectacol

– cronica de spectacol

2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziţie și de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie și de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie și ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme și motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă și de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare 

3.1. Identificarea și explicarea relaţiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea  unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaţionarea cunoștințelor asimilate

a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; criticismul junimist)

b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)

c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european)

4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale

– logica și coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie

– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– interpretări și judecăţi de valoare exprimate în critica și în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

PRECIZĂRI PRIVIND COŢINUTURILE PROGRAMEI 

a. LITERATURĂ

Autori canonici: 

• Mihai Eminescu

• Ion Creangă

• I.L. Caragiale

• Ioan Slavici

• G. Bacovia

• Lucian Blaga

• Tudor Arghezi

• Ion Barbu

• Mihail Sadoveanu

• Liviu Rebreanu

• Camil Petrescu

• G. Călinescu

b. LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice și folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

– aplicarea cunoștinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Niveluri de constituire a mesajului ivelul fonetic 

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

– cacofonia; hipercorectitudinea

– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic  

– variante lexicale; câmpuri semantice

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

– derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

– unităţi frazeologice (locuţiuni si expresii)

– câmpuri semantice si rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise si orale

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ si sens conotativ

Nivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

– elemente de acord gramatical (între predicat si subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul  atributului cu partea de vorbire determinată)

– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic si de punctuaţie

– norme ortografice si de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie si de punctuaţie)

– rolul semnelor ortografice si de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual 

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

– coerenţă si coeziune în exprimarea orală si scrisă

– tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber

– rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice în constituirea sensului

– rolul elementelor arhaice si regionale în receptarea mesajelor.

Calendar simulare Bacalaureat 2025

• 24 martie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
• 25 martie 2025: Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
• 26 martie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
• 27 martie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
• 8 aprilie 2025: Comunicarea rezultatelor

Ce le este interzis elevilor în timpul probei scrise la română

Se interzice candidaţilor la simularea examenului de Bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. Elevii care refuză depozitarea acestor obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiţi în examen. Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, dispozitive tip IoT, precum şi orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la reţele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alţi candidaţi/asistenţi din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. Se interzice candidaţilor la examenul naţional de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Candidaţii care încalcă aceste reguli sunt eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise. Aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidaţii „eliminaţi din examen” nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului naţional de bacalaureat.

FOTO: Envato

Autor

Ruxandra Radulescu

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul ... vezi toate articolele